După ce s-a certat cu vecinii polonezi pe tema unei mine de cărbune, Germania, care înainte de războiul din Ucraina se voia în avangarda ecologismului, a decis să recurgă la cele mai poluante surse de energie, pentru a compensa lipsa de gaz rusesc. La care nu a renunțat de bunăvoie, ci s-a trezit că Rusia livrează mai puțin prin Nord Stream 1. Așa că Berlinul a anunțat măsuri de urgenţă pentru asigurarea aprovizionării cu energie.

Autoritățile spun că folosirea gazului pentru producţia de energie şi în industrie va fi redusă, prioritate având umplerea instalaţiilor de stocare. „Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie să se folosească mai puţin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele electrice pe bază de cărbune vor trebui să fie folosite mai mult”, a declarat Ministerul Economiei, într-un comunicat citat de AFP și preluat de Agerpres.

Reţeaua de centrale pe cărbune, care fac parte din rezerva de energie electrică a Germaniei, va fi recondiţionată pentru a putea fi activată „pe termen scurt”Acest lucru se va întâmpla, spune ministrul economiei şi energiei, Robert Habeck, imediat ce legea va trece de procedura parlamentară, relatează şi EFE.

„Trebuie să fim sinceri, acest lucru înseamnă mai multe centrale electrice pe cărbune pentru o perioadă de tranziţie. Este amar, dar în această situaţie este necesar să reducem consumul de gaze”, a spus ministrul, membru ecologist al coaliţiei guvernamentale de stânga din Germania.

Ținte amânate

Guvernul de coaliţie format din social-democraţi, verzi şi liberali a dorit, la începutul actualei legislaturi, să accelereze calendarul pentru eliminarea planificată a cărbunelui până în 2038. Dar pachetul de măsuri anunţat duminică include, de asemenea, un sistem de „licitaţie” pentru vânzarea gazelor utilizate în industrie, care ar trebui să ducă la reducerea consumului în acest sector. În plus, acest mecanism va compensa companiile care renunță la gaz ți îl pun gazul la dispoziţia pieţei în situaţii de penurie.

De asemenea, noi credite de la banca de stat KfW ar trebui să fie rezervate pentru a susține umplerea rezervelor de gaz ale ţării, care în prezent se află la un grad de umplere de 56%. Potrivit noilor reguli, depozitele din Germania trebuie să fie pline în proporţie de 65 % până la 1 august, 80 % până la 1 octombrie şi 90 % până la 1 decembrie. „Securitatea aprovizionării este garantată”, dar „situaţia e gravă”, a spus Habeck.

El propune și măsuri de reducere a consumului de energie în sectorul privat, cum ar fi o plafonare a încălzirii casnice, însă cancelarul Olaf Scholz se opune, spunând că nu este de acord să discute despre „măsuri individuale” fără a avea un plan general.

Alte posibilități

Partidul Democraţilor Liberi (FDP) - al treilea partid din coaliţia guvernamentală - a cerut Germaniei să revină asupra interdicţiei privind fracturarea. „După cum arată studiile ştiinţifice, în conformitate cu standardele moderne de securitate, fracturarea nu provoacă daune relevante pentru mediu”, a declarat directorul parlamentar al FDP, Torsten Herbst.

Agitația din energie vine după ce Gazprom a redus, cu 60%, livrările prin Nord Stream 1 din Marea Baltică. Rușii au invocat o problemă tehnică, dând vina pe Siemens Energy, care nu ar fi făcut la timp reparațiile la turbinele compresoarelor. Dar guvernul german consideră că este vorba de o „decizie politică”, menită să agraveze tensiunile dintre Moscova şi Occident, pe fondul războiului din Ucraina.

Iar Germania, în ciuda invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina, continuă să importe aproape 35% din gazele sale din Rusia, după ce înainte de război proporția era de 55%.