Rușii continuă să atace pe întreaga linie frontului ucrainean, fiind mai activi în zona Avdiivka și Novopavlivka. Trupele rusești au intrat în satul Robotîne din sudul regiunii Zaporojie și au preluat controlul mai multor clădiri. Forțele ucrainene mențin poziții în nordul localității Robotîne, pe care au recucerit-o în contraofensiva de vara trecută.

Război în Ucraina ziua 737.  Situația pe frontul din regiunea Donețk rămâne dificilă, iar rușii continuă să preseze în mai multe zone. Aceștia sunt activi în special în zona Avdiivka, dar și în Zaporojie. Forțele ucrainene mențin poziții în ciuda dificultăților cu care se confruntă.

Mai mulți militari dintr-un comando al forțelor speciale ucrainene au murit în timpul unui desant eșuat peste Nipru, în apropiere de Herson. Armata rusă a anunțat că a respins debarcarea acestui comando, precizând că a ucis „până la 25 de militari” şi a capturat unul.

Grupul de forțe speciale „Alpha” al Serviciului de Securitate al Ucrainei a distrus mai multe echipamente rusești. În ultima lună au fost distruse 20 de tancuri, 46 de vehicule blindate și 47 de sisteme de artilerie.

Special forces group "Alpha" of the @ServiceSsu continues to destroy russian weapons in Ukraine. 20 tanks, 46 armored vehicles and 47 artillery systems in just one month. pic.twitter.com/aTAOwGjj4y

— Defense of Ukraine (@DefenceU) February 29, 2024

Război în Ucraina ziua 737. Ucrainean închis pentru spionaj

Un cetățean ucrainean, acuzat de „spionaj”, a fost condamnat la 12 ani de închisoare în Rusia. Condamnarea a fost pronunțată de un tribunal din regiunea rusă Briansk, la frontiera cu Ucraina. Ucraineanul a fost condamnat la 12 ani de închisoare în regim dur.

Numele acestui cetățean nu a fost dezvăluit. El este acuzat că „a transmis” informaţii clasificate secret de stat serviciilor speciale ucrainene. Aceste informaţii priveau „prezenţa Forţelor Armate” ruse în regiunea Briansk, precizează sursa citată. Acuzatul „a pledat vinovat şi a regretat fapta săvârşită” într-un proces cu uşile închise. El poate să facă apel împotriva acestei sentinţe.

Regiunea Briansk se învecinează cu partea de nord a Ucrainei și a fost vizată în bombardamente şi atacuri cu dronă. Anul trecut a fost teatrul unei incursiuni ale unor miliţii ruse proucrainene.

Potrivit presei ruse de stat, un alt tribunal de la Rostov-pe-Don a condamnat un ucrainean la 11 ani şi jumătate de închisoare, după ce l-a găsit vinovat că a încercat să cumpere componente ale sistemului de rachetă de tip S-300.

#BREAKING: Ukrainian national detained by FSB for espionage sentenced in Russia pic.twitter.com/bknvb4YDqA

— MH Chronicle (@MHNewsDaily) February 28, 2024

Război în Ucraina ziua 737

Armata ucraineană a anunțat că a doborât cel de-al treilea avion rusesc supersonic SU-34, în ultimele zile. Comandantul Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate Ucrainene, Nikolai Oleschuk, a confirmat că militarii ucraineni au doborât încă un Su-34 în direcția estică.

Forțele ucrainene au anunțat că au doborât 13 avioane rusești, între care nouă avioane Su-35 și Su-34 și radarul aerian zburător A-50.

„După operațiuni de luptă reușite împotriva unui avion inamic azi-noapte, alte două avioane rusești au fost distruse: bombardiere de vânătoare Su-34 în sectoarele Avdiivka și Mariupol”, a declarat șeful armatei Oleksandr Sîrski pe Telegram.

Armata ucraineană a redistribuit unele dintre sistemelor de apărare antiaeriană NASAMS mai aproape de linia frontului.

 270 de ucraineni uciși de mine și explozibili

Un număr de peste 270 de ucraineni, inclusiv 14 copii, au fost uciși de mine militare și alți explozibili. Statistica are la bază informațiile colectate de la începutul războiului declanșat de Rusia. Informația a fost confirmată de un oficial din cadrul Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei, citat de Kyiv Independent..

Aproape o treime din teritoriul Ucrainei, aproximativ 174.000 de kilometri pătrați, a fost minat de armata Rusiei. Acest lucru s-a întâmplat din momentul în care armata rusă a început războiul total împotriva țării. Astfel, mii de oameni au fost în pericol de moarte sau de a fi răniți, potrivit oficialilor ucraineni.

Curățarea terenului de dispozitivele explozive va fi o întreprindere masivă și va dura ani de zile.

#NATOagainstRussia - The Times: The British General Staff directly supervised attacks on ships of the Black Sea Fleet. The main “director” of the attacks was Admiral Anthony Radakin,he also helps the AFU draw up militaryplans. In other words GB is direct participants in this war. https://t.co/rHPYz8hg5Y pic.twitter.com/OnWf1GYcCr

— Lilian (@lilian37458552) February 29, 2024

Britanicul care a ajutat Ucraina în război

Comandantul Forțelor Armate Britanice, amiralul Anthony Radakin, a devenit un jucător cheie în sprijinirea Ucrainei împotriva Rusiei. În vârstă de 58 de ani, el trebuia să se retragă în noiembrie anul acesta, după trei ani de șef al Statului Major General. Premierul britanic i-a cerut să rămână în funcție până în toamna lui 2025, notează The Times.

Surse apropiate amiralului amintesc despre întâlnirile cu liderii militari ucraineni, pe fondul îngrijorărilor Casei Albe că SUA păreau a fi prea implicate în război.

„El a fost capabil să înțeleagă detaliile tactice ale războiului terestru din Ucraina, precum și să le conecteze la imaginea strategică mai largă și la necesitatea de a alinia răspunsul militar cu eforturile economice și diplomatice”, relatează The Times.

O sursă militară ucraineană a declarat că amiralul Anthony Radakin a fost apreciat pentru „gândirea sa strategică înțeleaptă”. El a ajutat forțele de la Kiev să dezvolte planuri de luptă folosite împotriva Rusiei.

„Se crede că Radakin i-a ajutat pe ucraineni cu o strategie de distrugere a navelor rusești și de deschidere a Mării Negre, ceea ce a readus comerțul maritim al Ucrainei la nivelul de dinainte de război”, relatează The Times.

Macron vine cu clarificări

Emmanuel Macron a declarat că „fiecare cuvânt” pe care îl spune despre războiul din Ucraina este „cântărit”. El a făcut aceste clarificări după declarațiile sale de la începutul săptămânii. El a spus că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina „nu este exclusă”, relatează BFMTV. Preşedintele francez a subliniat, inițial că nu există încă un consens pe tema trimiterii de trupe occidentale în Ucraina.

Ideea sa a fost respinsă de Statele Unite, Marea Britanie, Spania, Germania. Cu toate acestea, criticat de toată lumea, inclusiv pe plan intern, Macron a insistat că fiecare cuvânt al său a fost cântărit şi măsurat. Aceasta chiar dacă, Vladimir Putin a replicat dur.

„Acestea sunt subiecte foarte serioase. Fiecare cuvânt pe care îl spun pe această temă este cântărit, gândit şi măsurat”, a declarat Macron.

Luni, Emmanuel Macron le-a cerut aliaţilor Ucrainei să „treacă la acţiune” pentru a asigura „înfrângerea” Rusiei. El a propus livrări mai rapide şi mai ample de arme şi muniţii. De asemenea, a vorbit despre trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, deşi a subliniat că nu există un consens pe această temă.

Reacția lui Putin la mesajul lui Macron

Vladimir Putin a avertizat Occidentul că există o „ameninţare reală” de război nuclear în cazul în care conflictul din Ucraina va escalada.

„Ei trebuie să înţeleagă că şi noi avem arme capabile să lovească ţinte de pe teritoriul lor”, a spus Vladimir Putin.

O serie de ţări europene, printre care Germania, Polonia, Italia şi Cehia, precum şi Statele Unite, au respins categoric ideea trimiterii de trupe terestre.

„Vladimir Putin trebuie să ştie că există riscuri şi pentru el”, a subliniat o sursă diplomatică franceză, precizând totodată că „nu este vorba de (a trimite trupe pentru) a participa la luptele din Ucraina”.

"Staff shortage is one of the risks for the Russian economy," Putin said.

Is it because the staff are lying dead in the trenches at the war that you started? pic.twitter.com/TXSjr3GOJo

— Maria Drutska 🇺🇦 (@maria_drutska) February 29, 2024

Francezii nu susțin inițiativa președintelui Macron

Aproximativ 68% dintre francezi dezaprobă declaraţiile lui Emmanuel Macron despre „opţiunea” trimiterii unor militari pe teritoriul Ucrainei.  Informația apare într-un sondaj realizat de Odoxa-Backbone Consulting pentru cotidianul Le Figaro.

Simpatizanţii Partidului Rassemblement national (RN, extremă dreapta) resping cel mai puternic (83%) aceste declaraţii. Pe locul al doilea sunt cei ai La France Insoumise (LFI) (67%), ai Partidului Les Republicains (LR, dreapta) (66%), ecologiştilor (63%) şi Partidului Socialist (59%). Doar susţinătorii lui Macron (69%) susţin această poziţie a şefului statului.

La doi ani de la invazia Ucrainei, războiul îi îngrijorează trei sferturi dintre francezi (77%), aproape la fel de mulţi ca în 2022 (86%). O majoritate a francezilor (51%) vrea ca Emmanuel Macron să menţină o formă de statu-quo. Ei consideră Rusia „un rău necesar, cu care trebuie să avem de-a face”. Alţi 37% dintre cei chestionaţi îi cer preşedintelui să considere Moscova drept „un adversar de luptă”.

Un procent de 11% consideră că Rusia trebuie să fie privită ca un aliat.