Războiul din Ucraina a intrat în ziua cu numărul 382, iar luptele continuă cu înverșunare, cu precădere în zona orașului Bahmut. Armata ucraineană a transmis că a provocat pierderi grele inamicilor ruși, în ultimele zile. La rândul lor, rușii se laudă că au folosit o dronă kamikaze ca să distrugă una din armele moderne trimise de Marea Britanie în Ucraina. Pe de altă parte, statisticile de la Kiev arată că bombardamentele rusești au distrus peste 152.000 de clădiri rezidențiale, de la începutul războiului, din 24 februarie. Rusia a bombardat Ucraina de peste 40.500 de ori.

Armata ucraineană a anunțat că trupele rusești au înregistrat pierderi grele, în ultimele zile de război, pe fronturile din Ucraina. Peste 1.000 de soldați, 30 de tancuri și vehicule blindate, plus alte echipamente de război au fost distruse.

În doar 24 de ore, forțele ruse au pierdut peste 500 de soldați la Bahmut, a declarat Serhii Cherevati, purtătorul de cuvânt al grupării estice a Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent. Pierderile includ 221 de morți și 314 răniți. El a precizat că au avut loc 53 de confruntări în zonă, dintre care 23 în interiorul orașului devastat. Purtătorul de cuvânt a adăugat că forțele rusești au bombardat frontul Bahmut de 157 de ori.

Orașul Bahmut a devenit centrul confruntărilor dintre Rusia și Ucraina, pe frontul de est, iar luptele devin din ce în ce mai crâncene. Asaltul Rusiei asupra Bahmut se bazează în mare măsură pe compania de mercenari Wagner Group. Atât forțele ucrainene, cât și cele rusești înregistrează pierderi grele. Orașul a devenit o „zonă a morții”, foarte dificilă mercenarii ruși care fac eforturi să continue asaltul spre vest, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie în cea mai recentă actualizare a informațiilor.

Repelling the invaders from the hill 🇺🇦 pic.twitter.com/1XGz91e3Zv

— Ukraine War Now ✙ (@uarealitynow) March 9, 2023

Forțele ucrainene controlează partea de vest a orașului și au distrus podurile de peste râul care străbate localitatea de la nord la sud. Aceasta a devenit linia frontului, după ce mercenarii Wagner au preluat controlul asupra zonei estice. Malul râului a fost transformat de ucraineni într-o veritabilă „zonă a morții”, din cauza fâșiei de teren deschis, cu o lățime de 200-800 de metri, în care atacatorii sunt nevoiți să atace complet descoperiți. Experții britanici arată că apărătorii din clădirile fortificate din partea de vest a Bahmutului pot deschide focul asupra atacatorilor care trec prin respectiva fâșie de teren deschis.

Pe de altă parte, forțele ucrainene și liniile lor de aprovizionare din vest rămân vulnerabile la încercările continue armatei din Rusia de a depăși apărătorii din nord și sud.

Rusia a bombardat Ucraina de peste 40.500 de ori

Rusia a bombardat Ucraina de peste 40.500 de ori de la declanșarea invaziei în luna februarie anul trecut, a informat ministrului ucrainean de interne Ihor Klimenko. Potrivit statisticilor sale, bombardamentele au distrus peste 152.000 de clădiri rezidențiale. În acest context, Ucraina pune în aplicare măsuri suplimentare de securitate şi apărare în întreaga țară pentru a proteja infrastructura critică şi zonele rezidenţiale de un alt potenţial atac rusesc, a declarat Ihor Klimenko, relatează CNN.

„Pot spune că suntem întotdeauna pregătiţi pentru aşa-numitele lovituri de ripostă (atacuri cu rachete), atunci când inamicul distruge în mod insidios nu numai facilităţi de infrastructură critică, ci şi clădiri rezidenţiale. (…) Aş dori să vă reamintesc că, de la începutul invaziei pe scară largă, peste 40.500 de astfel de lovituri au fost efectuate pe teritoriul ţării noastre. Au fost distruse aproximativ 152.000 de clădiri rezidenţiale şi circa 400.000 de instalaţii de infrastructură publică”, a declarat oficialul.

Ihor Klimenko a refuzat să dea detalii despre măsurile de securitate suplimentare, dar a precizat că autorităţile încearcă să ajute locuitorii să se simtă în siguranţă.

Forțele de ordine securizează centrele în care oamenii se pot adăposti, se pot încălzi şi îşi pot încărca dispozitivele şi efectuează „patrulări intensificate”, a spus ministrul de interne.

#Ukraine: In #Donetsk Oblast, a UK-supplied Stormer HVM short range SAM system was damaged by a Russian Lancet loitering munition. pic.twitter.com/XqQSym54n6

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) March 11, 2023

Rușii susțin că au distrus un echipament britanic

Rușii susțin că ar fi reușit să avarieze sau să distrugă una din armele moderne trimise de Marea Britanie în Ucraina. Ei au folosit o dronă kamikaze de tip Zala Lancet, cu care ar fi lovit un sistem Stormer HVM folosit să lanseze rachete antiaeriene Starstreak. Armata rusă a dat publicității o înregistrare video care să le confirme anunțul.

În imagini se vede cum un vehicul Stormer este luat în vizor de o dronă kamikaze Lancet. Aceasta se îndreaptă în viteză și lovește vehiculul în partea frontală, provocând o explozie. Înregistrarea nu e suficient de lungă pentru a putea evalua efectele loviturii după explozia inițială.

Deși a fost o lovitură directă, trebuie precizat că dronele kamikaze Lancet nu au un focos foarte mare, iar în trecut nu au reușit să distrugă complet echipamentele lovite. Cele mai folosite drone kamikaze ale Rusiei sunt un tip de „muniții rătăcitoare”, aeronave pilotate de la distanță ce pot sta mai mult timp în aer. Acestea pot fi prăbușite în grupuri de inamici sau vehicule militare. Dronele pot transporta până la 3 kg de încărcătură (senzori și explozibil), zboară sub plafonul radar, cu o autonomie de peste jumătate de oră, o rază de circa 40 de km și pot prind o viteză de 130 km/h.

Marea Britanie a trimis în vara lui 2022 șase vehicule speciale blindate Stormer HVM (High Velocity Missile). Sistemele Stormer HVM folosesc rachete antiaeriene de rază scurtă Martlet sau rachete Starstreak cu triplă submuniție, folosite deja de luptătorii ucraineni pe lansatoare portabile.

Estimările CIA despre Vladimir Putin

Războiul din Ucraina este dezastruos pentru Rusia, ca urmare a pierderilor grele de pe câmpul de luptă și a sancțiunilor economice paralizante. Estimarea a fost făcută de CIA, al cărei director, William Burns, a spus că Vladimir Putin nu dorește să renunțe. Dictatorul de la Kremlin, este de părere oficialul CIA, crede că „Ucraina contează mai mult pentru el” decât pentru Occident și continuă războiul în ciuda pierderilor.

Burns a afirmat, la o audiere din Camera Reprezentanților din Statele Unite, că Vladimir Putin rămâne convins că poate câștiga lupta, deoarece crede că timpul este de partea lui, potrivit Business Insider.

„Cred că dublează miza. Cred că este convins că poate face timpul să lucreze pentru el, că îi poate macina pe ucraineni prin acest război de uzură, că îi poate uza pe susținătorii occidentali ai Ucrainei”, a declarat Burns, în timpul unei audieri a Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților.

Putin are o „viziune pe termen mai lung” și este convins că „Ucraina contează mai mult pentru el decât pentru noi”, a adăugat Burns.

Conflictul din Ucraina s-a transformat într-un război de uzură după ce Rusia a eșuat în obiectivul său inițial de a ocupa Kievul. Războiul s-a mutat în estul Ucrainei care a devenit principalul câmp de luptă de atunci. Evaluările serviciilor secrete occidentale sugerează că aproximativ 60.000 de ruși au fost uciși în lupte până acum, un bilanț uimitor în comparație cu alte conflicte moderne. Rusia a pierdut un număr uluitor de tancuri și vehicule blindate și se confruntă cu o scădere a stocurilor de muniții.

Papa Francisc vrea să călătorească la Kiev și Moscova

Papa Francisc spune că este dispus să călătorească în Ucraina, aflată în război cu Rusia, cu condiția să poată călători și la Moscova, relatează DPA. Papa Francisc a acordat zilele acestea mai multe interviuri cu ocazia împlinirii, la 13 martie, a zece ani de pontificat. Războiul din Ucraina nu poate fi încheiat decât prin dialog şi iniţiative concrete de pace, a mai spus el.

„Voi merge în ambele locuri sau în niciunul”, a declarat şeful Bisericii Catolice pentru ziarul argentinian La Nacion.

În vârstă de 86 de ani, Papa avea în vedere o călătorie în cele două ţări încă din vara anului trecut. Şi la acea vreme a spus că ar dori să viziteze atât Kievul, cât şi Moscova. În interviu, Francisc a relatat cum, în a doua zi după lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, i-a întrebat pe liderii ruşi dacă ar putea călători la Moscova. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus el, a refuzat cu mulţumiri la momentul respectiv.

Vaticanul încearcă să joace un rol de mediator în conflict, astfel că Papa a vorbit despre „dorinţa de a servi pacea”. Suveranul pontif şi-a reiterat consternarea faţă de război, spunînd că acesta este dureros.

„Războiul mă doare, asta vreau să spun. Războiul mă doare”, a spus Papa.

În apariţiile sale publice şi în audienţele sale, el vorbeşte în mod regulat despre suferinţa ucrainenilor, dar din morive diplomatice nu menţionează Rusia.