Ucrainenii au acuzat armata rusă că au folosit arme chimice, după ce în cursul zilei de miercuri aceștia au aruncat asupra pozițiilor militare ucrainene recipiente ce conțineau o substanţă toxică. Rusia a bombardat puternic și orașul Nikolaev, provocând distrugeri uriașe, însă fără a fi înregistrate victime.

Update:

Ucrainenii au acuzat armata rusă că a folosit arme chimice în cursul zilei de miercuri, atunci când asupra pozițiilor militare ucrainene au fost aruncate recipiente cu substanțe chimice.

„Cu ajutorul unei aeronave fără pilot, recipiente cu o substanță toxică - probabil o grenadă K-51 cu Cloropicrină - au fost aruncate asupra pozițiilor noastre de luptă", a transmis Comandamentul Operaţional Sud, menţionând că, datorită intervenţiei medicilor militari, nu au fost înregistrate victime.

În plus, rușii și-au reluat bombardamentele asupra regiunilor ucrainene. În seara zilei de 23 spre 24 septembrie, ruşii au atacat orașul Nikolaev după miezul nopții, a anunțat guvernatorului regiunii, Vitali Kim. De asemenea, ocupanții au lansat două ori atacuri cu rachete asupra satului Kalinivka. Nimeni nu a fost însă rănit.

După bombardament, un incendiu a izbucnit în zona unei conducte de gaz, iar trei case au fost avariate.

Știre inițială:

Războiul din Ucraina a intrat în ziua cu numărul 213. ​Patru zone din Ucraina, controlate de Moscova, Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, derulează referendumuri pentru alipirea la Federația Rusă. În acest timp, în Rusia, continuă operațiunea de recrutare forțată de tinerilor apți de luptă pe care Vladimir Putin vrea să-i trimită în Ucraina.

Conform unor surse citate de presa rusă, intențiile autorităților moscovite sunt de a recruta în jur de 1,2 milioane de soldați, Mai multe fotografii cutremurătoare cu unul dintre apărătorii oțelăriei Azovstal din Mariupol au fost date publicității de Ministerul Apărării din Ucraina.

În aceste zile se desfășoară așa-zisele referendumuri de anexare la Rusia a zonelor controlate în totalitate sau parțial de Moscova, în Ucraina. În vreme ce statele occidentale refuză să recunoască aceste acțiuni, oficialii armatei de ocupație, din zonele respective încearcă să-i convingă pe localnici să voteze în favoarea anexării. Cetăţenii din Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie sunt chemaţi să voteze alipirea la Rusia.

Sub pretext că luptele continua, iar securitatea oamenilor este importantă, „autoritatea electorală” a separatiștilor din Donețk merge din ușă în ușă și le cere oamenilor să voteze. Secțiile de votare vor fi deshise doar în ultima zi a referendumului, marți, pe 27 septembrie.

Același lucru se petrece și în regiunea Lugansk. Guvernatorul Serghei Haidai a afirmat că ruși înarmați și separatiștii intră în casele localnicilor și îi obligă să voteze la pseudo-referendumul privind anexarea la Rusia.

„Dacă o persoană nu face deschide ușa, (forțele ruse) amenință că intră cu forţa. Când o persoană bifează «nu» pe buletinul de vot, ruşii îi notează”, a spus Haidai.

Guvernatorul a mai spus că autoritățile ruse au interzis populației locale să părăsească orașul între 23 și 27 septembrie. Pe de altă parte, oficialii ruși încearcă să-i convingă pe localnici să voteze pentru anexare, promițând bani și echipamente de uz casnic.

Prezența la vot la referendumurile pentru anexare la Rusia

Comisia electorală a regiunii Herson susține că a înregistrat în prima zi a referendumului o prezență la vot de 15,31%, conform președintei Marina Zaharova, citată de TASS.

Prezența la vot în autoproclamata republică Lugansk (LNR), la referendumul privind intrarea în componenţa Rusiei, până la ora 20:00, este de 21,97%, a anunţat șefa Comisiei Electorale Centrale a LNR, Elena Kravcenko.

Prezența la vot în prima zi a referendumului privind aderarea autoproclamatei republici populare Donețk (DNR) la Rusia a fost de 23,64%, a anunţat, vineri, președintele Comisiei Electorale Centrale a DNR, Vladimir Vîsoţkii. Peste 370.000 de persoane ar fi votat pe teritoriul DNR în prima zi a referendumului, a spus Vîsoţkii.

Prezența la vot la referendumul privind intrarea regiunii Zaporojjie în componenţa Rusiei a fost de 20,52%, luând în considerare şi votul în străinătate, a anunțat, vineri, în timpul un briefing președintele comisiei electorale din regiune, Galina Katiuşcenko.

Rusia vrea să recruteze 1,2 milioane de soldați

În timp ce așa-zisele referendumuri se desfășoară în zonele ocupate din Donbas, în Rusia continuă acțiunile de mobilizare forțată pentru război. Conform unor informații prezentate de Meduza, autoritățile ruse intenționează să recruteze un număr de 1,2 milioane de oameni în armată. Meduza citează o sursă apropiată ministerelor federale, potrivit căreia se dorește mobilizarea a până la 16 mii de oameni la Moscova și aproximativ 32 mii de oameni la Sankt Petersburg.

În vreme ce autoritățile îi iau cu forța pe toți cei care pot fi înrolați, alte mii de bărbați ruși încearcă să fugă din țară și să se pună la adăpost.  În acest context, Polonia a anunțat că nu va adăposti, pe teritoriul său, ruşi care încearcă să fugă de mobilizarea parţială din ţara lor.

„Nu vom permite unui grup de ruşi să intre în Polonia în mod generalizat, nici măcar acelora care susţin că ei fug de mobilizare”, a declarat viceministrul de interne Maciej Wasik pentru postul public de radio.

El a precizat că doar în cazuri individuale, atunci când un cetăţean rus poate dovedi că este supus torturilor sau persecuţiilor din motive politice în Rusia, se vor  aplica regulile privind azilul în Polonia. Astfel persoana ar putea obţine protecţie.

Și Finlanda își va închide granițele pentru cetățenii ruși, după ce țara a înregistrat o creștere semnificativă a intrării acestora la graniţa sa terestră, în urma masurii anunțate de Moscova privind mobilizarea rezerviştilor.

Președintele CE cere suspendarea Rusiei din Consiliul de Securitate

În acest context, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat vineri că Rusia ar trebui suspendată din Consiliul de Securitate al ONU.

„Când un membru permanent al Consiliului de Securitate lansează un război neprovocat şi nejustificabil, un război care este condamnat de Adunarea Generală, suspendarea acelui membru din Consiliul de Securitate, în opinia mea, ar trebui să fie automată”, a spus Charles Michel.

El a precizat, într-un discurs discurs susţinut în faţa Adunării Generale a ONU la New York, că utilizarea dreptului de veto, care ar fi trebuit să fie o excepție, a devenit o regulă. Drept urmare, este nevoie de o reformă a organizației.

„Utilizarea dreptului la veto ar trebui să fie o excepţie dar a devenit, am văzut, regula. O reformă este necesară şi urgentă”, a mai spus Charles Michel.

Consiliul de Securitate este cel mai puternic organism al ONU întrucât rezoluţiile sale sunt constrângătoare pentru ţările membre. În conformitate cu Carta ONU, Consiliul de Securitate are „principala responsabilitate pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”. Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate - China, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Rusia - își pot folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea unor decizii.

Cum arată un luptător Azovstal scăpat din captivitate de la ruși

Oficialii Ministerului Apărării din Ucraina și presa de la Kiev au publicat mai multe fotografii cu unul dintre apărătorii oțelăriei Azovstal din Mariupol. Bărbatul, rănit la brat, în timpul luptelor, a fost luat prizonier de rus. El s-a numărat printre cei eliberați în schimbul de prizonier de săptămâna aceasta.

După prizonieratul de la ruși, bărbatul a slabit foarte mult, iar brațul rănit i s-a atrofiat. El a nevoie de un tratament de specialitate pentru a-și reveni.

„Soldatul ucrainean Mihailo Dianov se numără printre cei norocoși: spre deosebire de unii dintre colegii săi prizonieri de război, el a supraviețuit captivității rusești. Așa «aderă» Rusia la Convențiile de la Geneva. Așa continuă Rusia moștenirea rușinoasă a nazismului”, a scris Ministerul Apărării din Ucraina pe Twitter.