Creșterea dobânzilor la creditele în curs de derulare i-a pus pe mulți români în situația de a nu-și mai putea achita ratele. Mulți au apelat la refinanțări, destul de costisitoare, însă. Alții, pur și simplu au acumulat restanțe. Situația se întoarce, acum, împotiva sistemului bancar ce se confruntă cu mari dificultăți, conform BNR

Ratele bancare au devenit tot mai dificil de suportat, de către români, din cauza dobânzilor prea mari impuse de bănci. Pe de altă parte, conform estimărilor BNR, decizia de majorare a dobânzilor se întoarce împotriva băncilor. Iar clienții aflați în incapacitate de plată, care nu-și pot achita ratele provoacă un adevărat cutremur în sectorul bancar.

Ratele mai mari se întorc împotriva băncilor

BNR avertizează că rata creditelor neperformante ar putea să crească la nivelul de 5,6% până la finalul lui 2025. Iar acest lucru va provoca necazuri bancherilor și sistemului bancar. Cauzele sunt legate de creșterea dobânzilor, de situația internațională, dar și de incertitudinile provocate de impactul măsurilor de consolidare fiscală, impuse de guvern.

Într-un scenariu negativ, BNR se așteaptă și la o creștere a șomajului. Iar acest lucru va duce la o rată a creditelor neperformante de 10,3%. La sfârșitul lunii septembrie 2023, rata neperformantelor era de 2,61%, conform BNR.

Acestea sunt concluziile celui mai recent exercițiu de testare la stres a solvabilității instituțiilor de credit.

BNR se arată optimistă

Cel mai recent exercițiu de testare la stres a solvabilității instituțiilor de credit atestă o reziliență adecvată a sectorului bancar local la nivel agregat, susțin cei de la BNR. Acest lucru se datorează unei bune capacități operaționale, în special în cazul băncilor de talie mare, cât și unui nivel inițial ridicat al solvabilității. Ratele bancare neplătite la timp, vor pune la încercare rezistența acestor unități de credit.

Exercițiul propus acoperă un orizont de timp de trei ani, între primul trimestru al anului 2023 și ultimul trimestru al anului 2025. Specialiștii băncii centrale au propus două scenarii macroeconomice dezvoltate intern (de bază și advers).

Conform estimărilor, băncile mai mici nu ar avea capacitatea de a absorbi în integralitate potențialele șocuri macroeconomice. Astfel, vor fi afectate mai mult de ratele neperformante și vor înregistra un deficit până la finalul orizontului de prognoză. În general, rezultatele negative ale băncilor sunt determinate de înrăutățirea accentuată a eficienței operaționale.

Ratele neperformante în scenariile BNR

Scenariul de bază are un caracter relativ sever pentru începutul orizontului de timp prognozat. Acest lucru se datorează dezechilibrelor macroeconomice generate de contextul geopolitic curent. Ratele dobânzii relativ ridicate ca urmare a presiunilor inflaționiste, incertitudini asociate a evoluțiilor pe plan internațional, dar și de impactul măsurilor de consolidare fiscală vor influența situația băncilor.

Analiza băncii ia în calcul o revenire spre sfârșitul orizontului de analiză.

În cadrul acestui scenariu, sub ipoteza nedistribuirii de dividende, rata fondurilor proprii totale ar cunoaște o creștere treptată până la finalul orizontului de analiză. Acestea ar atinge nivelul de 28,1 la sută, față de 22,3 la sută cât este în prezent, peste media europeană de 20 la sută.

Conform estimărilor, rata creditelor neperformante ar urma să crească până la nivelul de 5,6 la sută la nivelul anului 2025.

Scenariul advers luat în calcul de BNR

Ratele majorate se întorc împotriva băncilor. Scenariul advers propus în analiza BNR ia în calcul o evoluție pronunțat negativă. Acesta este considerat mai sever deoarece ia în calcul prelungirea dezechilibrelor macroeconomice pe mai multă vreme. BNR ia în considerare o creștere negativă a economiei și o rată a șomajului mai mare cu 4,7%

Acest scenariu presupune o diminuare accentuată a veniturilor nete din dobânzi, pe fondul creșterii cheltuielilor cu dobânzile asociate depozitelor la vedere. Reducerea eficienței operaționale face ca erodarea capitalului să se producă într-un ritm alert.

Conform estimărilor, rata fondurilor proprii ar cunoaște o înrăutățire accentuată până la finalul anului 2025, când ar atinge nivelul de 18,5 la sută. Rata creditelor neperformante ar atinge 10,3% în 2025, în contextul unei contracții a cererii totale, inclusiv pe fondul măsurilor de consolidare fiscală.