Traian Băsescu a renunțat la una dintre căile extraordinare de atac prin retragerea unei acțiuni de la Curtea de Apel București în dosarul privitor la verdictul de colaborare cu fosta Securitate.

Primul termen de judecată în procesul lui Traian Băsescu, care are drept obiect revizuirea hotărârii, este programat vineri, de la ora 11.00. Fostul președinte al României a formulat la Curtea de Apel București, în luna august, o cerere de revizuire a deciziei CNSAS, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin care a fost declarat colaborator al Securității. Instanța a înregistrat solicitarea lui Traian Băsescu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, pe 23 martie, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă. Așadar, instanța supremă a respins ca fiind nefondat recursul realizat de fostul șef al statului. În urma acestei decizii, a fost păstrată decizia din 20 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București.

Cu toate acestea, Traian Băsescu a depus o cerere prin care a declarat că-și dorește să renunțe la proces. Nu se cunosc motivele din spatele deciziei. Ceea ce este cert este că dacă fostul președinte renunță la această cerere, își acceptă statutul de colaborator al Securității.

De ce este acuzat Traian Băsescu

CNSAS a susținut că Băsescu a oferit note informative ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină. Documentele pe care instituția la prezentat în instanță arată că fostul președinte ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel. În acest context, CNSAS a mai precizat că politicianul, în timpul colaborării cu Securitatea, a furnizat informații prin care se denunțau activități împotriva regimului totalitar comunist. Este vorba de intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini.

„Analizând informațiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și dreptul la liberă circulație (art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile şi Politice”, mai susţinea CNSAS. Consiliul a mai arătat că drept urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu față de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave românești care plecau în afara graniţelor ţării.

Traian Băsescu neagă acuzațiile CNSAS

De când a fost intentat procesul împotriva lui Băsescu, fostul președinte a negat că ar fi avut o colaborare cu Securitatea. În acest context, politicianul a declarat că „Avem puncte de vedere total diferite, eu și CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”. Mai mult decât atât, fostul lider de la Cotroceni a mai adăugat, în timpul procesului, că nu a știut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ. În plus, el susține că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.

Mai mult decât atât, Băsescu a precizat că studenții de la Secția civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicția de a lua legătura cu cetățeni străini, de a avea relații cu aceștia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenți, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

„Navele românești operau în toate porturile lumii și la Secția comercială studenții erau familiarizați și pregătiți pentru contacte cu străini. (...) Niciodată nu am considerat că acele relații ale noastre cu studenții cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menționat Băsescu, potrivit RomâniaTV.