Anul trecut au fost ucişi 53 de jurnalişti la nivel mondial, un număr în scădere faţă de anii precedenţi pentru că jurnaliştii merg tot mai rar în zonele de conflict. Diminuarea şi mai mare a numărului de morţi – „doar” 32 de la începutul lui 2020 – se datorează acum faptului că din cauza crizei sanitare, mulţi jurnalişti nu au mai mers pe teren. „In schimb, notează RSF, „au fost ceva mai multe presiuni şi derapaje comise contra jurnaliştilor. Ameninţările sunt mai nuanţate şi deci mai greu de combătut”, a declarat Christophe Deloire, secretar general – Reporteri fără Frontiere.

Iar în 2020, 50 de jurnalişti au fost ucişi şi aproape şapte din zece în ţări unde era pace, a anunţat organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) în bilanţul său anual, informează ONG-ul francez care a stabilit acest bilanţ în perioada 1 ianuarie – 15 decembrie 2020.

Numărul jurnaliştilor ucişi în zonele de conflict este în scădere

„In total, în ultimul deceniu au fost ucişi aproape o mie de jurnalişti din cauza muncii pe care o prestează. Multe crime au rămas nepedepsite, multe cazuri nici măcar nu au făcut obiectul vreunei anchete adevărate iar vinovaţii nu au răspuns niciodată pentru actele comise” , mai spune Christophe Deloire.

Putem remarca faptul că de la 58% în 2016 la 32% în acest an în ţări precum Siria şi Yemen sau zone afectate de conflicte de intensitate scăzută şi medie cum este Afganistan şi Irak, numărul moţilor este în scădere. În Mexic au fost ucişi 8 jurnalişti, urmată de India 4 jurnalişti, Pakistan tot 4, în Filipine 3 şi Honduras 3 jurnalişti, scrie Agerpres.

Unii jurnalişti au fost ucişi în condiţii deosebit de barbare, se arată în raportul care face referire la cazul jurnalistului mexican Julio Valdivia Rodriguez de la cotidianul El Mundo din Veracruz găsit decapitat în estul statului şi colegul său Victor Fernando Alvarez Chavez, redactor-şef al unui site de ştiri locale, tăiat în bucăţi în oraşul Acapulco.

Iar în India, jurnalistul Rakesh Singh Nirbhik a fost ars de viu după ce a fost stropit cu gel hidroalcoolic foarte inflamabil, în timp ce jurnalistul Isravel Moses, corespondent al unui post de televiziune din Tamil Nadu, a fost ucis cu lovituri de macetă.

Peste douăzeci de jurnalişti de investigaţie au fost ucişi în acest an

Zece dintre ei anchetau cazuri de corupţie locală şi deturnare de fonduri publice, patru anchetau mafia şi criminalitatea organizată şi trei jurnalişti au fost ucişi pentru că scriau despre subiecte legate de probleme de mediu. De exemplu în Egipt, ţară aflată pe locul 166 din 180 în clasamentul libertăţii presei, principala acuzaţie adusă jurnaliştilor, şi cea sub care se regăsesc adesea după gratii, este „atentat la securitatea statului”, termen generic neclar sub care se ascund diverse alte capete de acuzare extrem de grave. Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor a anunţat că au fost ucişi 2.658 de jurnalişti începând din 1990.

Mai precizăm că de „Ziua internaţională a sfârşitului impunităţii pentru crime comise împotriva jurnaliştilor”, RSF şi-a reiterat solicitarea adresată secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de a crea un post de reprezentant special pentru securitatea jurnaliştilor.

„Secretarul general mai are puţin peste un an pentru a acţiona şi pentru a lăsa o moştenire semnificativă în materie de luptă împotriva impunităţii şi de protecţie a jurnaliştilor. Desemnarea unui membru al echipei sale drept contact privilegiat, singura acţiune concretă pe care el a desfăşurat-o pentru moment, nu este suficientă”, se arată în solicitarea secretarului general al organizaţiei neguvernamentale, Christophe Deloire.