Dosarul lui Radu Mazăre. Programul unui „carnaval” de peste 3.000 de zile în instanță

Dosarul lui Radu Mazăre. Programul  unui „carnaval” de peste 3.000 de zile în instanță

Radu Mazăre a primit o condamnare cu suspendare la capătul a 3.177 de zile de la trimiterea în judecată în dosarul „Retrocedărilor”, după 115 termene și 9 amânări de pronunțare

Câteva luni i-au lipsit lui Radu Mazăre pentru a putea spune că și-a etalat timp de un deceniu costumele la Curtea de Apel București, în dosarul în care este acuzat că a cauzat un prejudiciu de 114 milioane de euro din retrocedări de terenuri. În esență, Radu Mazăre a fost trimis în judecată în data de 14 octombrie 2008, alături de 36 de inculpați – între care și fostul șef al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, și fostul acționar al FC Dinamo, Cristi Borcea – pentru retrocedări frauduloase de terenuri în municipiul Constanța, inclusiv a unor suprafețe din plaje sau faleze, care fac parte din domeniul public.

Criza din Justiție

Prima strigare a cauzei a avut loc în data de 25.11.2008 și a durat aproape o oră, la sfârșitul căreia cauza s-a amânat din lipsă de procedură și lipsă de apărare. Situația avea să se perpetueze pe parcursul mai multor termene de judecată în primele luni ale anului 2009, până când toți inculpații au ajuns să fie legal citați și reprezentați de avocați. Vara, dosarul a fost amânat pentru luna septembrie, având în vedere vacanța judecătorească, iar toamna l-a găsit pe Mazăre în plină criză în Justiție: magistrații din toată țara și personalul auxiliar protestau față de lefurile „mici”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Pe 16 decembrie 2009, inculpații au rămas înzăpeziți în Constanța, iar dosarul a fost amânat pentru 3 februarie 2010, când notarul Jean Andrei a rămas fără avocat, iar cauza s-a amânat din nou. La noul termen, din data de 10 martie, un nou Cod galben de ninsori și viscol i-a ținut acasă pe inculpați. Au urmat apoi câteva termene la care au fost invocate excepții de neconstituționalitate, până când, pe data de 8 septembrie 2010, una dintre acestea a fost admisă, iar dosarul a fost suspendat până la soluționarea ei la Curtea Constituțională.

Audieri-maraton

Judecata s-a reluat în martie 2012, iar din vara aceluiași an încep audierile-maraton ale inculpaților. Este momentul în care Radu Mazăre a petrecut ore în șir în sala de judecată, lucru care i-a solicitat nervii la maxim: acesta a fost surprins în bănci în timp ce căsca, stătea desculț ca la plajă sau ațipea. Din iarna lui 2012 încep audierile de martori, iar din vara anului 2013, până în iunie 2014, cauza a suferit amânări succesive, în așteptarea finalzării primei expertize. Când a fost gata, un nou termen a fost acordat în toamnă pentru ca toată lumea să o citească și să depună obiecțiuni. În toamnă - surpriză! - nimeni n-a înțeles o boabă din expertiză, iar magistratul a amânat cauza și a dispus: „Expertul Chirițoiu Marian urmează să clarifice pe teren obiecțiunile, să formuleze concluzii la raportul de expertiză topocadastrală, cu acuratețe și fără a folosi în mod excesiv terminologie tehnică”.

Expertize pe bandă rulantă

 Vara anului 2014 este momentul în care Nicușor Constantinescu a „tăiat-o” în SUA pentru a se trata de grave probleme medicale, astfel că dosarul s-a amânat din lipsă de procedură față de acesta. În acea perioadă, presa a publicat filmulețe în care Nicușor Constantinescu apare fumând tacticos pe o terasă în SUA, dar și la cumpărături, în spațiul public. În noiembrie 2014 s-a dispus o expertiză geodezică, iar o bună parte din anul 2015 avocații au formulat obiecțiuni, pentru ca în toamna aceluiași an să se admită o nou expertiză, de data aceasta una imobiliară. Nici n-a fost finalizat raportul, că în primăvara anului 2015 a început o expertiză contabilă. În 2016 au fost audiați martori, iar unii inculpați au dat suplimente de declarație. În 11 ianuarie 2017, inculpații și avocații lor au rămas înzăpeziți pentru ultima oară, iar dezbaterile pe fond au avut loc pe parcursul a trei termene de judecată, când pe 7 aprile, inculpații și-au spus ultimul cuvânt.

 

Mazăre s-a rugat de judecătoare să îl achite. Parțial, magistratul a făcut-o și l-a exonerat de vină

După „lupte seculare care au durat aproape zece ani”, Radu Mazăre a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Judecătoarea Cornelia Gherghișan l-a achitat, însă, pe fostul edil pentru infracțiunile de fals intelectual și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Constanța, Nicușor Constantinescu, a scăpat ieftin și el: a primit 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și a fost achitat pentru uz de fals. În acest dosar, alți șapte inculpați au primit pedepse cu suspendare, 25 au fost achitați, iar pentru trei dintre ei procesul penal a încetat deoarece, între timp, au murit.

Judecătoarea Cornelia Gherghișan a amânat de nouă ori pronun- țarea în acest dosar, până când, în data de 10 iulie, a anunțat decizia. Este de așteptat ca motivarea deciziei să dureze luni bune, iar în 2018 cauza să ajungă la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va avea ultimul cuvânt. În faza de apel, toți inculpații vor fi întrebați dacă își mențin declarațiile de la fond, dacă doresc să aducă unele completări, iar unii martori ar putea fi re-audiați. Potrivit avocaților, toate faptele lui Radu Mazăre și ale celorlalți inculpați se vor prescrie în 2019, lucru ce poate fi luat în calcul având în vedere numărul mare de părți din dosar.

La Curtea de Apel București, Radu Mazăre a rugat-o pe judecătoarea Cornelia Gherghișan să îl achite. „După un proces dificil, maraton, cu expunere media și încărcă- tură publică – mă fugăresc ziariștii la fiecare termen – îmi pare teribil de rău, nu pentru mine, ci pentru acești 36 de oameni nevinovați. Cred cu tărie și sper că această încărcătură publică nu va afecta decizia. De zece ani, eu și acești oameni suntem acuzați că am furat 115 milioane de euro, că omul de pe stradă nu înțelege termenul de prejudiciu. Sigur, am încercat să explic public, dar de doi ani nu o mai fac, m-am retras din viața publică. Din expertiza judiciară depusă rezultă că evaluarile lui Dima (n.r. – evaluatorul lui Mazăre, Alin Horațiu Dima, inculpat și el în dosar) au fost mai mari. E un mare semn de întrebare. Dumneavoastră ați binevoit să apelați la un expert, pentru că aveți altă meserie. La fel și eu! Ca să nu fim acuzați, am apelat și noi la evaluatori. Au fost atunci 5-6 evaluatori, numai domnul Dima a fost acuzat că a subevaluat. Sigur că apare o frustrare și te întrebi: de ce? La Cazinou au fost hotărâri ale Consiliului Local, s-a mers la notar...ultima semnătură era a mea. Și eu sunt vinovat pentru un prejudiciu de 30 de milioane de euro!

În ceea ce privește notificările... pot să îl întreb eu pe Racu (n.r. – Racu Constantin) ce e ăla un gererator naval?! Că nu știe, nu e de profesie. Păi eu de unde să știu de succesiuni?! Tot așa și cu actul notarial: mă uit la el...și îl iau așa! Tot așa și cu faleza. Tot timpul m-am bazat pe specialiști. După ce am fost acuzat, am început să învăț și eu, dar nu am pretenția că sunt specialist. Rechizitoriul abundă în acuzații cu caracter editorial. După 12 ani de zile, încă nu înțeleg acuzațiile. Nu am cunoscut notificatorii și nici cumpărătorii, cu mici excepții: pe doamna Barbu și pe Pușcaș. Nici pe funcționarii Primăriei nu îi cunoșteam, că aveam 500-600. Doamna Președinte, mă consider nevinovat și vă solicit, vă rog să ne achitați!” Anterior, procurorul de ședință al DNA ceruse pentru Radu Mază- re o pedeapsă orientată spre maxim pentru abuz în serviciu.

 

Fostul edil are patru dosare pe rolul instanțelor

Acuzațiile procurorilor În afară de acest dosar legat de retrocedările din Municipiul Constanța, Radu Mazăre mai are alte trei procese de corupție pe rolul instanțelor de judecată: dosarele „Polaris” și „Mehmetoglu”, în care este judecat alături de prietenul său, Sorin Strutinsky (foto), și dosarul „Henri Coandă”, în care este judecat alături de Avraham Morgenstern.

În dosarul retrocedărilor, Mază- re a fost acuzat că, alături de alți 36 de inculpați, a dispus restituirea și atribuirea nelegală a unor întinse suprafețe de teren intravilan din Municipiul Constanța, Mamaia, plajă și faleza, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului și 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna orașului Constanța.

În dosarul „Polaris”, procurorii îl acuză pe Mazăre că a primit opt milioane de euro și peste opt milioane de lei de la reprezentanții unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente și pentru înlesnirea câștigării unei licitații sau încheierea unor contracte.

 În dosarul „Mehmetoglu”, fostul edil este acuzat că ar fi stabilit cu intenție o valoare diminuată față de valoarea comercială reală pentru o suprafață de 11.890 de metri pătrați de teren din stațiunea Mamaia, aparținând domeniului privat al Municipiului Constanța, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestuia. Terenul respectiv a fost cumpărat de SC Mehmetoglu SRL, reprezentată legal de Sorina Gina Hortolomei-Moscu, inculpată și ea în același dosar.

Incident procedural

În vara anului trecut, judecătoarea Cornelia Gherghișan a sesizat un incident procedural care lăsat necorectat putea duce în apel la o soluție de trimitere spre rejudecare: a constatat că un inculpat a fost citat greșit timp de 8 ani. În tot acest timp, unul dintre inculpați fusese citat la o anumită adresă, însă omul nu mai locuia acolo demult. Singura „acoperire” pentru o lipsă de procedură pe o perioadă de 8 ani a fost faptul că inculpatul a venit la proces, conștiincios, termen de termen, având termen în cunoștință. Trei judecătoare s-au perindat la prezidiu în dosarul lui Radu Mazăre. În 2008, cauza i-a fost repartizată judecătoarei Lia Savonea, însă aceasta a ajuns la șefia Curții de Apel București, iar dosarul a ajuns la judecătoarea Elena Ursulescu. Când aceasta s-a pensionat, dosarul a ajuns la Cornelia Gherghișan