Politica
Radu Burnete, după vizita la Washington: SUA au nevoie de aliați cu economii reziliente. România este unul dintre ei
Radu Burnete. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Consilierul prezidențial pentru probleme economice, Radu Burnete, afirmă că Statele Unite au nevoie de „aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice”, iar România „este unul dintre ei”, după participarea la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, desfășurată la Washington în perioada 3–6 februarie. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneți din pământuri rare din China, iar SUA depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate.
„Într-o lume în care comerţul a devenit instrument politic şi militar, iar lanţurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciţie, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilităţi strategice”, a declarat consilierul președintelui Nicușor Dan. Burnete a anunțat că trei dintre cele 47 de proiecte strategice selectate de Comisia Europeană sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara).
Radu Burnete, după vizita la Washington: SUA au nevoie de aliați cu economii reziliente
Radu Burnete a precizat că reuniunea de la Washington, la care a participat alături de ministrul de Externe Oana Țoiu și de consilierul premierului Mihai Jurca, la invitația secretarului de stat american Marco Rubio, a avut ca temă centrală mineralele critice, într-un context global care „dă urgenţă acestei discuţii”.
La 4 februarie, JD Vance și Marco Rubio au propus, în cadrul primei reuniuni ministeriale pe această temă, care a reunit peste 50 de state, crearea „unui bloc comercial al aliaţilor pentru minerale critice, menit să contracareze dominaţia chineză”.
„SUA, UE şi Japonia au anunţat un memorandum de înţelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile — un angajament de a dezvolta planuri de acţiune comune pentru rezilienţa lanţurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergenţă transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale. Şi aici intervine România. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara)”, a declarat Burnete.
Oana Țoiu și Marco Rubio. Sursă foto: X.com
Radu Burnete: România şi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani
Consilierul pe probleme economice și sociale al președintelui a mai arătat că România dispune de „o diversitate mare, cu aproximativ 60 de minerale diferite”, inclusiv minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu — un metal rar în Europa — și potențial pentru pământuri rare asociate minereurilor de cupru, titan și zirconiu.
„România şi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu ştim suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuţie despre exploatare rămâne speculativă”, a explicat Burnete.
Potrivit acestuia, obiectivul discuțiilor bilaterale este ca, în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu beneficii duble.
„Pe de o parte, România îşi satisface nevoia internă pentru că avem o industrie auto importantă (Dacia şi Ford), avem Prime Batteries Technology, care are lângă Bucureşti prima fabrică de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est, cu o capacitate de 2,3 GWh şi planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv în industria de apărare şi avem nevoie urgentă de a moderniza întreaga reţea de transport şi distribuţie a energiei electrice. Toate aceste industrii consumă cupru, magneziu, litiu şi alte minerale critice. Pe de altă parte, surplusul poate fi exportat în SUA sau în Europa, echilibrând deficitul nostru comercial şi integrându-ne în lanţurile de aprovizionare occidentale”, a explicat Burnete.
Dimensiunea strategică și relația cu UE
Acesta a adăugat că prezența unor mari companii americane în România „ar avea şi un efect strategic”, oferind Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de încredere nu doar militar, ci și economic, ceea ce ar reduce vulnerabilitatea la „un posibil şantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele”.
Referindu-se la relația cu Uniunea Europeană, Burnete a spus că partenerii americani „au înţeles foarte bine” faptul că România este stat membru al UE, cu „propriile strategii şi nevoi”. „Orice înţelegere bilaterală trebuie să se înscrie în demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul şi Bruxellesul sunt complet aliniate — dovadă fiind şi memorandumul SUA-UE-Japonia anunţat pe 4 februarie”, a subliniat el.
În final, consilierul prezidențial a afirmat că este necesar ca România să iasă din „paradigma simplistă cu «ne vindem resursele»”, precizând că exploatarea acestora se va face „respectând legislaţia şi suveranitatea noastră”.
„Toţi cei care le exploatează, companii locale sau din alte ţări, vor plăti statului român redevenţe, vor angaja oameni aici şi vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române şi europene. Mai mult, obiectivul României nu este pur şi simplu să extragă resurse şi să le exporte, ci să le proceseze şi să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în ţară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiţii şi de aici nevoia şi oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate”, a mai spus Radu Burnete.
