Investigația vizează Direcția Generală de Protecție Internă, fostul „Doi și-un sfert“, și arată cât de mare este puterea serviciilor secrete în România. Nimeni nu are curajul să le controleze sau să vorbească despre abuzurile acestora.

UPDATE - În urma apariției materialului, DGPI a făcut următoarele precizări:

„În contextul demersului jurnalistic efectuat de publicația RECORDER în data de 10.01.2023 sub forma documentarului video intitulat „Puterea din umbră”, precizăm faptul că Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) a oferit un răspuns exhaustiv cu privire la cererea de informații de interes public formulată în baza Legii nr. 544/2001, documente anexate prezentului comunicat.

Având în vedere faptul că răspunsul în cauză a fost preluat în mod trunchiat și limitativ de către publicație în cadrul produsului jurnalistic, precum și faptul că DGPI și-a exprimat disponibilitatea de a lămuri eventualele neclarități, apreciem necesară exercitarea dreptului la replică de către unitatea noastră.

În acest sens, facem următoarele precizări cu privire la o serie de inadvertențe/informații prezentate în mod eronat sau fragmentat în cuprinsul documentarului, în limitele normelor ce reglementează protecția informațiilor clasificate și activitatea specifică:

1. În ceea ce privește aserțiunile potrivit cărora DGPI își desfășoară activitatea în mod abuziv, fiind influențată de diverse interese politice sau având la bază resorturi subiective, subliniem faptul că activitatea unității se realizează cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a principiilor legalității, neutralității, imparțialității și echidistanței politice.

 

În acest context, la baza deciziei de avizare negativă a accesului la informații clasificate stau întotdeauna informații cu un grad ridicat de certitudine, din care reies neîndoielnic riscuri și vulnerabilități cu privire la informațiile clasificate, aspect confirmat inclusiv de procentajul redus al avizelor negative (aproximativ 0,1%/an), raportat la numărul total al personalului supus verificărilor de securitate (aproximativ 40.000/an), statistică ce se regăsește în cuprinsul documentului anexat.

Este important de subliniat faptul că neacordarea avizelor de securitate reprezintă o măsură de prevenire a materializării unor riscuri grave de securitate determinate de implicarea persoanelor vizate în activități precum relaționare cu mediul infracțional, de crimă organizată, diseminare de date clasificate sau nedestinate publicității, consum de droguri, fapte de corupție, penetrarea informativă a structurilor MAI și crearea unor mecanisme decizionale nelegitime etc.

Raportat la afirmațiile din cuprinsul reportajului privind inițierea procedurii de revalidare în urma unei așa-zise „comenzi” a ministrului afacerilor interne sau a altor persoane din mediul politic, precizăm că acestea sunt lipsite de orice fundament, nefiind reținute nici de către instanțele de judecată sau de organele de urmărire penală cu ocazia soluționării acțiunilor civile sau penale introduse de către persoanele în cauză.

Așa cum a fost prezentat inclusiv în cadrul răspunsului DGPI transmis publicației RECORDER, actele normative în vigoare emise în domeniul protecției informațiilor clasificate prevăd în mod expres entitățile și autoritățile publice care inițiază, respectiv au atribuții în procedura de acordare/retragere a accesului la informații clasificate, ministrul afacerilor interne nefiind implicat în fluxul de avizare.

• Referitor la procedura de revalidare a domnului Cătălin MOȘNEAGU, subliniem faptul că aceasta a fost inițiată la data de 26.02.2018, rezultând cu titlu de evidență că măsura în cauză nu a fost și nu putea fi în niciun mod influențată de evenimentele din data de 10.08.2018, așa cum se insinuează în conținutul reportajului.

• De asemenea, aserțiunile domnului Paul-Costel TABLAN privind neprelungirea autorizației sale de acces la informații clasificate în urma unei presupuse „comenzi” date de ministrul afacerilor interne/alți factori politici sunt neîntemeiate, nefiind susținute sub niciun aspect de date obiective, având în vedere faptul că activitatea de revalidare este o măsură obligatorie potrivit Legii nr. 182/2002, fiind inițiată la expirarea perioadei de valabilitate a autorizației de acces deţinute anterior. Mai mult, în cazul domnului Paul-Costel TABLAN, procedura revalidării a fost demarată la începutul anului 2019 și a fost finalizată la sfârșitul aceluiași an, momente la care conducerea MAI a fost exercitată de două persoane din formațiuni politice distincte. De altfel, în intervalul de referință, funcția de ministru al afacerilor interne a fost exercitată de cinci demnitari diferiți.

• Referitor la împuternicirea domnului Constantin NICOLESCU în funcția de adjunct al IGPR, precizăm faptul că DGPI, în exercitarea responsabilităților sale legale, a informat conducerea MAI atât anterior, cât și ulterior numirii acestuia în funcția de conducere de la nivelul IGPR cu privire la riscurile și vulnerabilitățile identificate în activitatea acestuia. Mai mult decât atât, precizăm că acesta se afla în procedura de revalidare a accesului la informații clasificate încă din perioada în care ocupa funcția de inspector-șef în cadrul IPJ Dolj, activitate finalizată prin neacordarea autorizației ca urmare a identificării unor elemente de incompatibilitate prevăzute de legislația în domeniu.

• Cu privire la evenimentul expus de către domnul Marius-Ionuț MIHALACHE, subliniem faptul că printre atribuțiile Direcției Operațiuni Speciale din cadrul IGPR nu se regăsesc și cele de control anti-interceptare, personalul acestei structuri având dreptul, potrivit legii, să desfășoare astfel de activități exclusiv în baza unor mandate de supraveghere tehnică, în cadrul dosarelor penale.

 

De altfel, aceste aspecte sunt expuse și recunoscute de persoanele intervievate în partea introductivă a documentarului video, aceștia afirmând în mod expres faptul că aveau la cunoștință că activitatea desfășurată excedează atribuțiilor acestora, respectiv că ordinul executat este unul „greșit” (n.n. nelegal).

Precizăm că poliţistul are obligaţia de a verifica sistematic şi de a asigura legalitatea acţiunilor sale, înaintea şi în timpul desfăşurării acestora, atât din perspectiva respectării legislaţiei, precum și că acesta are datoria să se abţină de la executarea ordinelor şi misiunilor vădit ilegale.

Din cuprinsul propriilor afirmații, rezultă că persoanele din cadrul Direcției Operațiuni Speciale aveau reprezentarea faptului că activitățile desfășurate sunt nelegale și cu toate acestea au procedat de aceeași manieră în mod repetat și cu alte ocazii. În situația prezentată, putem aprecia că perpetuarea unui astfel de mod de lucru este de natură a prejudicia misiunile instituțiilor competente, precum și înfăptuirea actului de justiție.

Subliniem faptul că aspectele prezentate de către domnul Marius-Ionuț MIHALACHE contravin realității, DGPI deținând probe incontestabile (documente, înregistrări audio-video, planșe foto) care infirmă situația de fapt astfel cum a fost aceasta expusă în cadrul reportajului. Din motive ce țin de deontologia profesională, precum și de respectarea obligațiilor legale ce incumbă unității și a dreptului la apărare, acestea nu pot fi făcute publice, fiind puse la dispoziția autorităților competente.

2. Referitor la afirmațiile conform cărora modalitatea de numire în funcție a directorului general al DGPI creează contextul unor imixtiuni politice, facem precizarea că acestea sunt regretabile, având în vedere că toate persoanele din conducerea DGPI au fost avizate de către CSAT cu ocazia numirii în funcție, în conformitate cu prevederile art. 78 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

3. În legătură cu unele afirmații privind pretinsa omisiune a DGPI de a sesiza organele de urmărire penală în situația constatării unor infracțiuni de corupție, cu ocazia identificării elementelor de incompatibilitate prevăzute de legislația incidentă, subliniem că revalidarea accesului la informații clasificate secrete de stat nu este condiționată de săvârșirea unei abateri disciplinare/contravenții/infracțiuni și nu reprezintă o sancțiune aplicată persoanei fizice, sens în care facem următoarele precizări:

 

Pe de o parte, DGPI a informat de fiecare dată organele de urmărire penală când a identificat date și informații care relevă pregătirea sau săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, rezultate din verificările și activitățile specifice.

Pe de altă parte, nu orice conduită/acțiune care relevă un element de incompatibilitate atrage răspunderea penală, la fel cum nu orice faptă penală constituie și un risc la adresa informațiilor clasificate.

4. Referitor la aserțiunile conform cărora decizia de neacordare a avizului de securitate nu este motivată, precizăm că, în toate situațiile, măsura avizării negative este temeinic fundamentată în fapt și în drept, chiar dacă motivarea nu poate fi adusă la cunoștința persoanei verificate, din rațiuni ce țin de protecția informațiilor clasificate și a respectării obligației de protecție a metodelor și mijloacelor specifice.

 

Mai mult, în cadrul interviurilor de securitate, se urmărește clarificarea împreună cu persoana supusă procedurii de autorizare a aspectelor rezultate din verificările specifice, care fundamentează deciziile de avizare negativă, astfel încât sunt neîntemeiate alegațiile potrivit cărora persoanele vizate nu cunosc motivele măsurii adoptate.

De asemenea, examinarea legalității avizului negativ a accesului la informații clasificate se realizează de către instanțele de judecată și unitățile de parchet, prin punerea motivării măsurii la dispoziția acestora, cu respectarea normelor incidente.

În considerarea principiului unui jurnalism responsabil, apreciem faptul că o modalitate superficială de prezentare a activității DGPI, prin prisma unor scopuri/interese ilegitime, nu este decât în măsură să inducă în eroare opinia publică, să influențeze în mod negativ percepția personalului MAI cu privire la rolul instituției și să afecteze misiunile și activitățile unității.

De asemenea, nu este de neglijat faptul că o parte din cadrele MAI (active și în rezervă) prezentate în conținutul reportajului sunt implicate în litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată, astfel încât acestea pot manifesta o atitudine subiectivă în relatarea evenimentelor, în vederea influențării actului de justiție.

DGPI va continua să își asume responsabilitățile legale ce îi revin, inclusiv pentru asigurarea protecției interne pentru personalul MAI, de ale cărui standarde profesionale și de integritate depinde protejarea vieții și bunurilor cetățenilor români.

Compartimentul Informare și Relații Publice”

O investigație realizată de jurnaliștii de la Recorder arată cât de mare este puterea serviciilor secrete în România și cum influența acestora a crescut exponențial în ultimii ani.

Investigația, care s-a întins pe o perioadă de șapte luni, a presupus o amplă documentare despre Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul de informații aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Jurnaliștii spun că serviciile secrete încearcă să își sporească permanent puterea și că inevitabil apar și abuzuri.

„Istoria ultimilor ani ne arată că serviciile secrete din România caută să-și sporească influența și să comunice tot mai puțin cu cetățenii și cu instituțiile care ar trebui să le supravegheze activitatea. În lipsa unor mecanisme eficiente de control, puterea tot mai mare a acestor structuri generează în mod inevitabil abuzuri, iar siguranța națională e umbrela perfectă pentru a le ascunde“, scriu jurnaliștii de la Recorder.

Multă teamă

În România există o teamă generalizată și aproape nimeni nu îndrăznește să spună nimic despre aceste abuzuri. Jurnaliștii au reușit să găsească însă un om care nu s-a temut să vorbească.

„Am pornit investigația de la un om care nu s-a temut să vorbească. Datorită lui am putut deschide o breșă în această lume ermetică și i-am convins și pe alții că nu trebuie să tacă. La capătul a șapte luni de documentare am reușit să decriptăm modul de funcționare prin care unul dintre cele șase servicii secrete ale României își exercită puterea într-un mod brutal. Este vorba de DGPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, intrat în legendă ca «Doi și-un sfert»“, mai scriu cei de la Recorder.

Nicio explicație

Investigația prezintă unul dintre cazurile de abuz ale Serviciilor secrete. Un ofițer de poliție este anunțat că nu mai are dreptul să își desfășoare activitatea. Primește un aviz negativ pentru acces la informații clasificate. Nu i se explică motivul pentru care nu își mai poate face meseria și nici nu i se spune dacă a greșit cu ceva. Astfel nu se poate apăra. Potrivit Recorder, omul a apelat la ajutorul sindicatelor, a consultat și un avocat, dar în final toți i-au spus așa: Nu te poți pune cu ei. Sunt mult prea puternici!

„Nu este un scenariu de film și nici măcar un caz izolat. Este un mod de operare și un mesaj de forță care circulă prin cele mai importante instituții ale statului român: ei sunt în stare de orice și nu trebuie să dea socoteală nimănui. Pentru că și-au croit legi care le permit să facă asta”, mai scriu jurnaliștii de la Recorder.