Scăderea taxei din acest an sau de la anul va conduce la creșterea consumului și ar fi o gură de oxigen dată mediului de afaceri. Marea provocare va fi de a găsi acele surse în buget prin care să fie acoperit golul generat de această măsură.

În mod normal, taxa pe valoarea adăugată afectează consumatorul final, care o achită integral. Așadar, cu cât taxa este mai mare, cu atât prețurile sunt mai ridicate și consumul scade. Firmele își deduc TVA prin încasările cu TVA și primesc totodată rambursări de la bugetul de stat. Prin umare, efectul taxei asupra companiilor constă în faptul că nivelul acesteia dictează nivelul vânzărilor. Dacă ar fi implementată încă din acest an, din luna iunie, sub forma scăderii cotei generale a taxei, de la 24 la 20%, măsura primește o susținere largă din partea întregului mediu de afaceri. Dar este ea sustenabilă?, se întreabă specialiștii. Iată argumentele pro și contra scăderii taxei, formulate de oameni de afaceri și economiști.

Puncte forte

EXPERIENȚA CU SCĂDEREA CAS A FOST UNA BENEFICĂ - „Critica potrivit căreia pierde bugetul de stat sume mari de bani este penibilă. Amintiți-vă când a scăzut CAS cu cinci puncte procentuale, ce scandal s-a făcut referitor la pierderile care ar urma să le aibă bugetul. Mai vorbește cineva acum despre asta?”, a comentat pentru EVZ Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. În primele două luni din an, scăderea încasărilor din contribuții sociale, ca urmare a diminuării CAS cu cinci puncte, anul trecut, a fost de 400 de milioane de lei.

SCĂDEREA TAXELOR, PERMISĂ DE COLECTAREA MAI BUNĂ – Deși au scăzut încasările din CAS, celelalte venituri au crescut, deci este loc pentru diminuarea TVA, spun guvernanții. Astfel, în timp ce anul trecut bugetul a înregistrat un deficit de 3 miliarde de lei, în ianuarie și februarie 2015 s-a raportat un excedent de peste 2 miliarde de lei. Astfel, în afara CAS, veniturile din majoritatea celorlalte taxe au crescut: TVA – 19,5%, accize – 14,1%, impozitul pe profit, salarii, venit – 10,7%, iar veniturile totale au fost mai mari cu 10% față de cele din ianuarie – februarie, anul trecut.

CONTEAZĂ CREȘTEREA ECONOMICĂ – Un alt argument adus de oamenii de afaceri este că pentru a revigora economia nu mai trebuie pus accentul pe deficit și venituri publice cât mai mari sau pe reducerea cheltuielilor. Creșterile de venituri pentru bugetari și creșterile pensiilor au reușit să dezmorțească cât de cât consumul, în ultimul timp. O scădere de TVA ar da consumului un impuls suplimentar, ceea ce ar susține creșterea economică. „Ar trebui să ne gândim și cum ajungem din urmă Europa. S-a tot vorbit despre creșteri cu 2 sau chiar 5 puncte peste media europeană, pentru a recupera decalajul. Dar nu s-au obținut până acum”, a comentat Mihai Marcu, președinte Medlife și al fundației Business Romanian Leaders. Acesta spune că oamenii de afaceri vor transpune scăderea TVA în prețuri, pentru a majora vânzările.

Puncte slabe

NU ESTE SIGUR CĂ SCĂDEREA TVA VA SCĂDEA PREȚURILE – Dacă o creștere de TVA se reflectă automat în prețuri, scăderea TVA nu va avea aceeași influență, vorbind din experiența altor măsuri de acest gen, spun unii specialiști. Prin urmare, toate calculele de creștere a consumului ar putea fi exagerate.

NU MAI RESPECTĂM ACORDURILE INTERNAȚIONALE - Potrivit estimărilor Guvernului, scăderea cotei generale de TVA, din luna iunie, ar însemna un minus de circa 5,25 miliarde de lei în bugetul de stat. Cu toate astea, Executivul a calculat că recuperarea veniturilor din TVA, contribuții sociale și impozit pe salarii ar recupera buget circa 50% din această sumă. Așadar, rămâne o pierdere la venituri de circa 2,5 miliarde de lei. Însă, în acest an Executivul trebuie să gestioneze și scăderea CAS cu 5 puncte anul trecut, adică alte cinci miliarde de lei lipsă. Consiliul Fiscal consideră că dacă se aplică prevederile Codului Fiscal, atunci România va atinge deficite bugetare triple în următorii patru ani și nu va îndeplini țintele impuse de Comisia Europeană.

DETALIILE EXCEDENTULUI BUGETAR FAC DIFERENȚA - Plusul la buget obținut în primele două luni vine din „artificii” operate de Executiv anul trecut, spun specialiștii. Astfel, spre finalul lui 2014, statul a avut cheltuieli mai mari pe rambursări de TVA, făcute în avans, așa că au scăzut aceste cheltuieli la începutul lui 2015, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Lunile viitoare nu va mai exista însă aceeași marjă de manevră.

SCĂDEREA TVA S-AR FACE CU SACRIFICAREA IN VESTIȚIILOR - În plus, după cum se poate observa din execuția bugetară din primele două luni, Guvernul a reușit să obțină un excedent și din scăderea cheltuielilor cu investițiile. Practic, cheltuielile de capital, așadar banii publici alocați pentru investiții, au scăzut cu 38,9%, în timp ce cheltuielile aferente programelor cu fi nanțare nerambursabilă au scăzut cu 56,6% în ianuarie – februarie față de aceeași perioadă de anul trecut.