Pumnul de fier al Chinei ajunge oriunde pe glob

Pumnul de fier al Chinei ajunge oriunde pe glob Xi Jinping / Sursa foto: EPA/WU HAO

China înglobează Hong Kongul odinioară liber în necruțătoarea ei dictatură - ba chiar încearcă să intimideze și să captureze dizidenții care s-au refugiat în țări democratice.

Pe 3 iulie, poliția din Hong Kong a anunțat că s-au emis mandate de arestare pentru opt activiști pro-democrație și foști parlamentari care se află în străinătate și că oferă o recompensă de până la 127.635 de dolari pentru informații care duc la arestarea lor, scrie The Washington Post într-un editorial.

E o mostră neobrăzată de represiune transnațională, prin care dictatorii își extind tacticile specifice statului polițienesc și în societățile libere. Sunt deja ani și ani de când China se dedă la această practică odioasă, răpindu-i uneori pe cei pe care vrea să-i pedepsească, cum s-a întâmplat cu Gui Minhai, un librar răpit când se afla în vacanță în Tailanda, sau cu Wang Bingzhang, un dizident răpit în Vietnam.

Cele mai noi mandate și recompense îi vizează pe foștii parlamentari Nathan Law, Dennis Kwok și Ted Hui, pe juristul Kevin Yam, pe activiștii Finn Lau, Anna Kwok și Elmer Yuan și pe sindicalistul Mung Siu-tat. Toți sunt inculpați pentru „complot cu forțe străine”, mai puțin Mung, care e acuzat de „incitare la secesiune”. Câțiva sunt acuzați de poliție și de pledoarie în favoarea unor sancțiuni de pe urma cărora Hong Kongul a suferit daune financiare. Acuzațiile sunt bazate pe legea securității naționale din Hong Kong, adoptată după protestele din 2019 și 2020, care le conferă autorităților municipale atribuții extinse de arestare a dizidenților politici. Poliția locală a arestat deja 260 de indivizi pe baza legii, din care aproape 30 au și fost condamnați.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nici una dintre noile ținte nu se află acum în Hong Kong. SUA, Regatul Unit și Australia s-au angajat să lupte împotriva acestei represiuni. Law a declarat că se simte „relativ în siguranță” pe pământ britanic, dar și că va trebui să fie mai prudent. El i-a îndemnat pe ceilalți pe Twitter: „Nu ar trebui să ne îngrădim de unii singuri, să ne auto-cenzurăm, să fim intimidați, să trăim în frică.”

Hong Kong, odinioară bastion al deschiderii și al statului de drept, a fost transferat în 1997 de către Londra Beijingului pe baza promisiunii că China va respecta principiul „o singură țară, două sisteme”. Acum și-a încălcat complet acel angajament.

Consiliul Democrației din Hong Kong, o asociație activistă din Washington a cărei directoare executivă, Kwok, e una dintre cei opt dați în urmărire, a subliniat într-un raport publicat pe 5 iulie că guvernul din Hong Kong a cheltuit milioane de dolari pe firme de lobby - care angajează inclusiv foști membri ai Congresului - pentru a-și susține interesele în SUA. Raportul cere Congresului să adopte o lege care să reevalueze și eventual să revoce privilegiile diplomatice acordate birourile de reprezentare ale Hong Kongului din SUA.

John Lee, conducătorul Hong Kongului, i-a avertizat pe cei opt vizați de recompense că vor fi „urmăriți pe viață”. În consecință, administrația Biden ar trebui să se gândească dacă mai e oportun să-și mențină invitația adresată lui Lee de a participa la conferința Cooperării Economice Asia-Pacific care va avea loc în noiembrie la San Francisco. Dacă el va rămâne invitat înseamnă că SUA vor transmite semnalul greșit cum că el își poate întinde pumnul de fier până în interiorul democrațiilor - fără nici un fel de consecințe. (Traducere: Andrei Suba, RADOR)