Psihoza, o boală care bagă oamenii la balamuc

Psihoza, o boală care bagă oamenii la balamuc

Psihoticii sunt oameni bizari care cred cu tărie în credinţa lor bolnavă. Misticismul religios e şi el o cauză. Tratamentul eficient se face numai în spital.

Majoritatea oamenilor nu-şi dau seama cum le funcţionează mintea. Lumea se gândeşte tehnic, doar la caracterul moral, să facă diferenţa dintre bine şi rău. Gândirea, însă, e un proces cu o anumită viteză, calităţi şi vise într-o anumită cantitate. Un om cu mintea sănătoasă, supus unor presiuni, poate căpăta, în anumite momente, ceea ce psihiatrii denumesc generic: psihoză. Aceasta intervine când, în mod formal, apare o tulburare de gândire.

Doctorul Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru la clinica Mindcare, explică: "Diferenţa între o psihoză şi o nevroză este caracterul strident al primei, care uneori ia o tentă bizară, cu apriţia dezintegrării gândirii!".

Dacă în secolul XIX tuberuloza a decimat populaţia, în secolul XX cancerul şi SIDA au făcut ravagii, veacul în care trăim, cu afluxul de informaţii care ne asediază creierul, este cu certitudine era tulburărilor psihice. Psihoza e doar una dintre ele.

Ne puteți urmări și pe Google News

Credea că vor să-l otrăvească Dr. Gabriel Diaconu (foto) a avut un pacient care poate fi catalogat "de manual". Un student, de 23 de ani, plecat la studii în Anglia, a intrat într-o altercaţie cu nişte asiatici. Sitiuaţia a degenerat şi, la un moment dat, a primit o ameninţare cum că o să i se plaseze ceva în mâncare. "Că o să-l otrăvească! Omul a început să aibă obsesii care au evoluat până la punctul în care deja era convins că era, deja, otrăvit!", povesteşte psihiatrul istoricul bolii.

Medicul spune că în momentul acela a intervenit diferenţa dintre o tulburare oarecare şi o autentică psihoză. "A căpătat convingeri cărora lumea le zice delirante! A nu se confunda cu «delirul», care e o stare acută, confuzională. «convingerea delirantă» nu răspunde la critici!", e categoric doctorul. Ca o consecinţă a "convingerilor" sale, tânărul nu mai mânca. A slăbit 30 de kilograme, ajungând la 58 de kile la o înălţime de 1,80 metri. Psihoza proştilor şi a deştepţilor Brusc, psihoterapeutul divaghează: "99% din psihoze sunt boli ale creierului. Restul - şi aici o să-mi pun mulţi în cap - sunt anumite convingeri religioase sau sindroame culturale. Cum ar fi teama psihotică din cauza unei vrăji sau, ca un exemplu concludent, teama că penisul ţi se poate micşora şi dispărea în organism!", e serios dr. Diaconu.

În schimb, psihozele acute se întâmplă în faţa unui eveniment de viaţă pe care omul nu le poate tolera mintal. Psihiatrul povesteşte depre o avocată care a început să fie hărţuită şi ameninţată, în diverse moduri, de nişte indivizi: "Când a plecat în vacanţă a primit o ameninţare, pe aeroport, că trebuie să plătească o sută de mii de euro sau o să moară!. Femeia s-a speriat, a intrat într-o agitaţie extremă, vorbea în dodii şi trecea de la plâns la râs...". A fost internată la spitalul Alexandru Obregia cu diagnosticul de episod psihotic acut".

Francezii îi mai zic şi "bufeu delirant anxios" şi surprinde momentul când individului «îi sare siguranţa» şi gândirea se dezorganizează. Medicul dealiază: "Bufeurile astea le mai au şi cei tineri din cauza unui efort intelectual extrem. Cei săraci cu duhul fac şi ei, da’ din cauze diferite... Diferenţa dintre prostie şi psihoză e o acel comună! Anume că unul are prea puţin şi unul prea mult!".

Tratamentul: un bilet de internare Revenind la povestea studentului, acesta, întors în ţară, le spune părinţilor toată povestea. Oameni simpli, fără studii, aceştia îl cred pe cuvânt. Un timp se simte bine, reîncepe să mănânce şi lucrurile par în regulă. După un timp, băiatul intră într-o combinaţie cu nişte băieţaşi de cartier care l-au pus să dea o declaraţie de martor într-un dosat de tâlhărie. Când a fost citat la tribunal, «a luat-o din loc» din nou...

De data asta îl otrăveau ţiganii din Berceni! Şi iarăşi familia l-a crezut! Ba chiar au intrat în jocul lui psihotic, din dorinţa de a-l vedea normal. Finalul e previzibil: "Maică-sa îmi spunea, convinsă, că: « Există explicaţii!». Devenise şi ea psihotică. Credea că în fiecare zi, la prânz, cineva le sparge casa, fără să le fure nimic! Au umblat cu el din doctor în doctor şi la analize ieşea că e sănătos tun. Între timp refuza să mânânce şi să bea dacă alimentele şi băutura nu erau gustate în timp de maică-sa. Apogeul l-a atins după patru ani când bărbatul a decretat că familia îl otrăveşte! Singurul tratament pe care i l-am putut da a fost un bilet de internare la Obregia, spital unde e şi acum sub tratament cu antipsihotice de mare putere...".

Din păcate, spune medicul, majoritatea psihoticilor nu pot fi trataţi în ambulator: "E periculos pentru toată lumea. Sub presiunea convingerilor delirante pot deveni violenţi!". Oamenii îşi ţin psihoticii în dormitor

Dr. Diaconu estimează că, în România, sunt 300.000 de psihotici, categorie în care îi include şi pe schizofrenici, pe cei cu tulburare bipolară şi cu boală schizo-afectivă. "Cu câţiva ani în urmă, regretabil, Guvernul a scos de pe lista de gratuităţi antipsihoticele de generaţie nouă. Au rămas doar cele «generice», ori oamenii nu-şi pot permite tratamente aşa scumpe! La «ştiri» vezi tot felul de oameni violenţi care de fapt sunt psihotici netrataţi. De asemenea, nu există stabilimente să-i primească! Oamenii îşi ţin psihoticii acasă şi locuinţele lor devin ospicii! Realmente, aritmetic vorbind, este faptul că părinţii bătrâni ai psihoticilor tineri mor şi aia e ziua în care individul devine un fel de vagabond!", e drastic tânărul psihiatru.

Aceasta întimp ce, în perioada intebelică, la fostul balamuc de la Mărcuţa, Al. Obregia, cel care a dat numele celui mai mare spital de psihiatrie actual, avea unul din cele mai de succes modele de reintegrare socială a psihoticilor. INVENTAR

Simptomele vizibile ale psihozei

  • Izolarea socială. Un psihotic în manie ţine să fie în aglomeraţie
  • Sărăcirea limbajului. La un psihotic, limbajul devine momotematic
  • Bizarerii vestimentare şi manierisme
  • Lipsa igienei corporale. Refuzul de a se spăla, de a-şi tăia ungiile etc
  • Inversiune în viaţa instinctuală. Dorm ziua, nu noapte, şi au fetişuri alimentare
  • Misticism religios.(n.r. - medicul spune că a avut pacienţi trimişi la el de duhovnici. Lucru remarcabil!)
  • Dezinhibiţie comportamentală