În prezent, legea administrației publice locale prevede că în localitățile în care o minoritate națională are o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, atunci membrii respectivei minorități se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local.

În primăvara anului 2018, UDMR a depus în Parlament o lege prin care să scadă acest prag de 20%, astfel încât să se extindă aria de folosire a limbii materne în raport cu administrația publică locală.

În PSD a apărut un scandal-monstru și mai ales parlamentarii transilvăneni au spus că nu vor vota așa ceva niciodată. În urma protestelor din partid, Dragnea a spus că nu este de acord cu ce-și dorește UDMR.

„Nu discutăm despre aceste lucruri. Sunt subiecte foarte sensibile. Dacă vor fi explicate bine, iar populația va înțelege și va fi de acord, nu avem nicio problemă. Dacă nu vor fi susținute, nu avem de ce să le susținem. Am spus că sub nicio formă nu poate fi vorba de 10%. Putem porni discuția de la 15%, dacă vreodată o vom porni. Eu nu agreez să adoptăm aceste amendamente”, a spus atunci Dragnea.

După care PSD a elaborat în Parlament un proiect de Cod Administrativ al României, care să unească într-un singur document zeci de legi care făceau greoaie și interpretabilă legislația referitoare la administrația publică. Proiectul a fost adoptat de Senat și este la un vot distanță în Camera Deputaților.

Proiectul oferă posibilitatea eliminării pragului de 20% pentru folosirea limbii materne în administrație. În plus, extinde folosirea limbii materne în prefecturi și serviciile publice deconcentrate (create de ministere).

Ce spune Codul Administrativ agreat de PSD – UDMR în Parlament:

Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale

„În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice Locale (consiliile locale, primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene, n.red.), instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”

„Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin(1)

Același proiect mai spune, tot cu titlu de noutate, că se vor monta plăcuțe bilingve în piețe și parcuri.

(6) Autoritățile administrației publice locale și entitățile prevăzute la art.94 alin.(1) asigură inscripționarea denumirii localităților, a străzilor, a piețelor și a parcurilor, a denumirii instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).

La inițiativa noastră, folosirea limbii materne se va aplica, printre altele, și la inscripționarea în mai multe limbi a denumirilor străzilor, piețelor și parcurilor, la comunicarea cu prefecturile, vor exista formulare-tip unice în limba maternă, prin care cetățenii minoritari vor putea comunica cu autoritățile locale și cele județene, iar în viitor, multilingvismul va putea fi asigurat și în acele județe sau localități în care procentul minorităților nu atinge pragul de 20%" a explicat recent liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila.

Dacă va fi adoptat, peste pragul de 20% noul Cod administrativ ar extinde dreptul de a folosi limba maternă și asupra prefecturilor, companiilor publice de transport local, furnizorilor de apă și termoficare, în timp ce în administrația publică ar exista formulare-tip în limbile materne ale minorităților, elaborate de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale și care vor fi aprobate printr-o hotărâre de guvern.

Te-ar putea interesa și: