Protecţia informaţiilor Primăriei Bucureşti ne costă 700.000 €

Protecţia informaţiilor Primăriei Bucureşti ne costă 700.000 €

În plină criză economică, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, cheltuieşte o sumă consistentă de la buget pentru a proteja documentele municipalităţii de un cutremur major.

Nu mai puţin de 3.262.694 de lei, adică peste 776.000 de euro. Aceasta este suma alocată, luna trecută, din bugetul Primăriei Capitalei, de edilul-şef Sorin Oprescu, pentru protecţia documentelor şi a informaţiilor stocate pe computerele municipalităţii, în cazul unui cutremur de până la 8,5 grade pe scara Richter.

Concret, în schimbul sumei încasate în plină criză economică, firma Asseco See SRL (singura care s-a arătat interesată de contract) s-a angajat să stocheze toate informaţiile municipalităţii „într-un sistem IT”, pe care să-l amplaseze într-o clădire rezistentă la un seism de mare intensitate.

Primăria, mutată cu totul după dezastru

„Obiectul prezentului contract îl constituie achiziţionarea serviciilor necesare realizării unui centru de recuperare de date în caz de dezastru, precum şi a planului BCP (Business Continuity Plan) aferent. Se asigură servicii de analiză pentru stabilirea soluţiei optime - definire, instalare, configurare, punere în funcţiune sistem de recuperare -, precum şi asigurarea serviciilor specializate pe toată durata contractului: trei ani”, au explicat oficialii primăriei generale decizia luată de Oprescu în paralel cu reducerea subvenţiilor la căldură şi transport pentru bucureşteni.

Astfel, potrivit contractului, firma va trebui să pună la dispoziţia municipalităţii o clădire rezistentă în care să amenajeze o sală specială pentru un centru de date. Încăperea va trebui să fie „dotată” cu o podea rezistentă la cutremure, astfel încât acel cadru metalic pe care se vor fixa echipamentele IT să nu fie nici el afectat de un seism de până la 8,5 grade pe Richter.

În plus, societatea e obligată ca, la patru ore de la producerea dezastrului, să asigure, cu ajutorul sistemului informatic montat în clădirea-buncăr, buna funcţionare a primăriei.

„Datele stocate în centrul de protecţie în caz de dezastre trebuie să fie consistente, conform paşilor şi procedurilor definite, şi trebuie să permită reluarea activităţii primăriei pe serverul secundar, în maximum patru ore de la sosirea echipelor desemnate, în locaţia cu rol de protecţie la dezastre”, stă scris în caietul de sarcini care a stat la baza încheierii contractului.

Prea puţine clădiri rezistente la un asemenea seism

Potrivit specialiştilor în construcţii, firma Asseco See va avea probleme în a-i găsi lui Oprescu în Bucureşti o clădire care să reziste unui cutremur de peste 8 grade pe scara Richter.

Opinia lor este împărtăşită, de altfel, şi de arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu: „Sunt puţine clădiri în Bucureşti care rezistă la un asemenea cutremur. Excepţii fac doar Casa Poporului şi clădirile de importanţă naţională, care au fost construite, de fapt, pe acest principiu. E drept că ar putea fi şi câteva clădiri civile, dar sunt foarte puţine”.

ÎN REALITATE

Clădirile noi, proiectate să reziste la un seism de cel mult 8 grade

„Cele mai multe clădiri nou-construite în Capitală au fost proiectate să reziste unui cutremur de maximum 8 grade pe scara Richter. Asta, deoarece constructorii au fost condiţionaţi de costuri: cu cât imobilul este mai rezistent, cu atât costul construcţiei este mai mare. Să fim serioşi, în cazul unui dezastru de peste 8 grade probabil că vor rămâne în picioare doar Casa Poporului şi câteva obiective de siguranţă naţională(...) ”, a explicat unul dintre specialiştii în construcţii contactaţi de EVZ.

De altfel, chiar Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, elaborat de Consiliul General al Bucureştiului, arăta că un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, similar celui produs pe 4 martie 1977, ar fi de-ajuns pentru a pune la pământ mare parte dintre clădirile din oraş, inclusiv o serie de imobile noi.

Astfel, potrivit documentului, „în caz de seism major nu mai puţin de 23.000 de imobile fie vor suferi avarii de gradele 4 şi 5 (adică avarii serioase la pereţi şi acoperişuri), fie vor fi distruse complet”.Şi - contrar opiniei generale, potrivit căreia cele mai multe imobile care se vor prăbuşi vor fi foarte înalte - din documentele primăriei reiese că majoritatea vor fi clădiri cu un singur etaj.

Iar „contabilizat” în număr de victime, „bilanţul” unui cutremur de peste 7 grade pe Richter, care s-ar produce seara, după ora 21.00, ar fi devastator: nu mai puţin de 6.500 de bucureşteni şi-ar pierde viaţa, 16.000 ar fi răniţi grav, alţi 13.000 s-ar alege cu răni uşoare, în timp ce 95.000 ar rămâne captivi în clădiri sau sub dărâmături.

Ne puteți urmări și pe Google News