Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > Propaganda TV. Campania pentru prezidențiale, 2014 (l)
Propaganda TV. Campania pentru prezidențiale, 2014 (l)

Propaganda TV. Campania pentru prezidențiale, 2014 (l)

Televiziunile nu se mai rușinează de stigmatul propagandei. CNA se ascunde după propriile decizii.

Fiecare tip de alegeri are o lege anume, specifică: legea pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, legea privind alegerile locale, legea alegerilor pentru Parlamentul European, legea referendumului. Toate aceste procese electorale au propriile campanii, cu propriile reguli în audiovizual. De exemplu, alegerile locale nu beneficiază de campanie în audiovizual decât cinci zile pe săptămână, de luni până joi. Unele campanii sunt contra cost, altele sunt gratuite. Legile sunt emise de Parlament, nu de CNA. Consiliul este obligat, conform acestor legi, să emită, înaintea fiecărei campanii electorale, câte o decizie pentru desfășurarea campaniei în audiovizual. Totuși, o decizie de campanie adoptată de către CNA nu poate anula nici legea audiovizualului, nici codul audiovizualului. Legislaţia audiovizualului este valabilă oricând, deci şi pe durata campaniilor. Reglementările prevăzute de legea şi codul audiovizualului trebuie aplicate, indiferent dacă este în desfășurare sau nu vreo campanie electorală. Justiţia nu ia vacanţă în campania electorală. Codurile civil şi penal se aplică. La fel ar trebui să funcţioneze şi legislaţia audiovizualului. În ciuda acestei evidențe, majoritatea CNA s-a folosit întotdeauna de tertipul deciziilor temporare de campanie. Astfel, la fiecare campanie electorală, totul începe de la zero, ca și când televiziunile ar reflecta pentru prima oară o campanie electorală. În anul 2012, de exemplu, au fost trei campanii electorale în cinci luni. În fiecare campanie, majoritatea membrilor CNA a considerat că trebuie să înceapă cu primul pas al sancţionării dezechilibrelor constatate după prima săptămână a campaniei electorale. Legea audiovizualului prevede că, în cuantificarea amenzilor, se ţine cont de sancţiunile aplicate postului în ultimele 12 luni. Aşadar, nu se porneşte cronometrul de fiecare dată de la zero. În ultimii şapte ani însă, toleranţa CNA faţă de abaterile de la lege a transformat televiziunile de ştiri, dar şi pe multe dintre televiziunile locale, în veritabile instrumente de propagandă. Acestea nu se mai ruşinează cu stigmatul unui post de propagandă, dimpotrivă: fac un titlu de glorie din asta.  Există posturi unde au acces doar anumiți candidați, restul fie nu există, fie contorizaează doar știri negative. Aici nu există pluralism de opinii. Acest tip de jurnalism este cel mai nociv. După cum reiese din statisticile CNA, Antena 3 este un astfel de post. În România, legea nu permite unui mijloc de comunicare în masă să fie partizan politic. Nici în Uniunea Europeană. CNA trebuie să aplice legea, dar nu o face, fiind încurajat în acest comportament de către oamenii politici, interesaţi de o breaslă a jurnaliştilor dezbinată, golită de repere valorice, uşor de corupt.

Dezechilibrele din campanie nu sunt sancţionate de CNA

Campania pentru prezidențialele din noiembrie 2014 atinge deja două treimi din durată. CNA se mișcă foarte lent, e aproape anesteziat. Începând cu 4 noiembrie, va fi paralizat cu totul,  din cauză că nu va mai avea cvorum tehnic: patru din 11 mandate sunt expirate, iar cvorumul prevăzut de lege este de opt membri. Cine are interes ca CNA să nu funcționeze? Televiziunile obișnuite să încalce legea și politicienii care le susțin.

La jumătatea campaniei, în şedinţa din 15 octombrie, CNA abia a discutat situaţia statistică a primei săptămâni de campanie (perioada 3 – 9 octombrie) și nu a sancţionat în niciun fel dezechilibrele constatate, deși ele sunt importante. Mizând exact pe tertipul prezentat mai sus, anume al deciziei speciale de campanie, și nu pe legislația audiovizualului general valabilă, doi membri CNA au propus sancţiunile minime: Lorand Turos – somaţie, Răsvan Popescu, şi mai puţin – scrisoare de avertizare. Avantajul somaţiei publice este doar pentru public. Postul tv sancţionat cu somaţie este obligat să difuzeze textul somaţiei, de trei ori în prime-time. Astfel, publicul este informat că postul respectiv a greșit, iar credibilitatea lui poate fi pusă la îndoială. De aceea, majoritatea membrilor CNA nu dorește sancționarea posturilor favorite nici măcar cu o somație publică. Niciuna dintre propuneri nu a îndeplinit numărul necesar de voturi pentru a fi aplicată: şase. Aşadar, posturile tv nu au primit nici măcar o minimă sancţiune. Propaganda continuă, jurnalismul mai moare puţin.

Derapajele  monitorizate în prima săptămână de campanie:

Monitorizarea făcută de CNA asupra posturilor de radio și televiziune este doar una cantitativă. Echipamentele sunt învechite și supra-solicitate. Monitorii CNA sunt puțini. Nu pot realiza analize calitative. Așadar, CNA măsoară doar statistic producțiile audio-vizuale de campanie, deși esențial ar fi să analizeze calitativ campania. Analiza calitativă se face în cadrul ședinței publice, pe anumite emisiuni, de către membrii Consiliului, fiecare cum înțelege să-și îndeplinească misiunea publică pe care o are. Nu e o analiză rece, obiectivă. Statistica materialelor de campanie are și ea deficiențe întrucât, de exemplu, Victor Ponta apare în emisiuni în calitate de prim-ministru, deși el este și candidat la Președinție. CNA ar trebui să analizeze când candidatul îşi face promovare electorală şi când îşi prezintă activitatea de premier, să măsoare timpul dedicat fiecărei calităţi şi să contorizeze în raport cu ceilalţi candidaţi. Nu face asta. De asemenea, susținătorii candidaţilor apar, uneori, în analizele CNA ca fiind parlamentari, alteori ca fiind susținători ai candidaților. Măsurătorile au, din nou, de suferit. Acestea sunt probleme de reglaj fin. Nu am pretenția ca CNA să le rezolve, câtă vreme le tolerează pe cele grosiere, cum sunt cele ce urmează și care descriu în mod limpede cum se face propagandă la tv, sub ochii mult prea îngăduitori ai CNA.

Perioada 3 – 9 octombrie 2014

Antena 3

Știri cu și despre candidați, doar în calitatea de candidați:

  1. Victor Ponta – 37
  2. Călin Popescu Tăriceanu – 27
  3. Dan Diaconescu – 12

Restul candidaților au între zero și opt știri: Kelemen Hunor şi Klaus Iohannis (câte opt), Elena Udrea (şase), restul zero. Ştirile referitoare la Klaus Iohannis şi Elena Udrea sunt negative, ale tuturor celorlaţi, pozitive.

Dezbateri cu candidați și susținători ai acestora:

  1. Victor Ponta – 19 (din care două în persoană)
  2. Călin Popescu Tăriceanu – 14 (din care una în persoană)
  3. Klaus Iohannis – 7 (doar prin susținători)

Dintre ceilalți 11 candidați, doar Dan Diaconescu și Teodor Meleșcanu mai au câte două prezențe, restul zero.

România TV

Știri cu și despre candidați, doar în calitatea de candidați:

  1. Victor Ponta – 62
  2. Elena Udrea – 42
  3. Klaus Iohannis – 40

Restul candidaților au între două și 30 știri (Călin Popescu Tăriceanu – 30, Monica Macovei – 2)

Dezbateri cu candidați și susținători ai acestora:

  1. Victor Ponta – 26
  2. Dan Diaconescu – 18
  3. Klaus Iohannis – 16

Dintre ceilalți candidați, doar cinci mai au prezențe în dezbateri (una – Teodor Meleşcanu, patru – William Brânză, cinci – Corneliu Vadim Tudor, 11 – Elena Udrea), restul nu sunt deloc prezenţi în dezbateri

B1 TV

Știri cu și despre candidați, doar în calitatea de candidați:

  1. Elena Udrea – 16
  2. Victor Ponta – 14
  3. Klaus Iohannis – 10

Restul candidaţilor nu beneficiază de ştiri de campanie, cu excepţia lui William Brânză, cu două ştiri.

Dezbateri cu candidaţi şi reprezentanţi ai acestora:

  1. Victor Ponta – 11
  2. Klaus Iohannis – 10
  3. Elena Udrea – 3

Dintre ceilalţi candidaţi, doar Monica Macovei (cu două prezenţe) şi Gheorghe Funar (cu o prezenţă) sunt monitorizaţi. Restul nu apar deloc.

Realitatea TV

Știri cu și despre candidați, doar în calitatea de candidați:

  1. Klaus Iohannis – 30
  2. Victor Ponta – 26
  3. Elena Udrea – 19

Alţi candidaţi care sunt prezenţi în ştiri sunt Monica Macovei (11 apariţii), William Brânză (8), Gheorghe Funar (6), Călin Popescu Tăriceanu (3) şi Teodor Meleşcanu (2).

Dezbateri cu candidaţi şi reprezentanţi ai acestora:

  1. Klaus Iohannis – 22
  2. Victor Ponta – 11
  3. Elena Udrea – 11

Alţi candidaţi prezenţi personal în dezbateri sau prin reprezentanţi sunt William Brânză (şase apariţii), Monica Macovei, Călin Popescu Tăriceanu şi Gheorghe Funar (cu câte două), restul nu sunt prezenţi[1].

Digi 24

Știri cu și despre candidați, doar în calitatea de candidați:

  1. Klaus Iohannis – 51
  2. Victor Ponta – 49
  3. Călin Popescu Tăriceanu –      37

Ceilalţi candidaţi sunt prezenţi în emisiunile informative ale postului începând cu patru prezenţe (Corneliu Vadim Tudor) şi încheind cu 30 de prezenţe (Monica Macovei), respectiv 35 prezenţe (Elena Udrea).

Dezbateri:

  1. Klaus Iohannis – 7
  2. Victor Ponta – 4
  3. Elena Udrea – 3

Singurii alţi candidaţi şi susţinători ai acestora prezenţi în emisiunile postului sunt Călin Popescu Tăriceanu şi William Brânză (cu câte două prezenţe), respectiv Kelemen Hunor şi Constantin Rotaru (cu câte o prezenţă).

TVR 1

Știri cu și despre candidați, doar în calitatea de candidați:

Fiecare dintre cei 14 candidați au câte o ştire

Deezbaterile sunt, de asemenea, echilibrate ca număr: Corneliu Vadim Tudor și Gheorghe Funar câte două, restul candidaţilor câte una, cu excepția Elenei Udrea, a lui Victor Ponta și a lui William Brânză, care figurează cu zero reprezentări.


[1] CNA contabilizează opiniile actriţei Stela Popescu şi ale jurnalistului Alexandru Căutiş ca fiind de susţinere pentru candidatul Monica Macovei, deşi în cazul Antena 3, spre exemplu, niciuna dintre opiniile unor lideri de sindicat, ai unor ONG, ori ale unor analişti politici prezenți în dezbateri și care susţin candidatura lui Victor Ponta sau a lui Călin Popescu Tăriceanu nu sunt contabilizate.

 

Articol preluat de pe blogul Narcisei Ioga

Publicat in categoriile: Opinii EVZ
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News