Invazia Rusiei în Ucraina a fost o acțiune care a uimit pe toată lumea, inclusiv mașina de propagandă rusă, care a încercat din răsputeri să caute explicații. Timp de săptămâni întregi, presa administrată de stat a căutat scuze pentru cei peste 100.000 de soldați trimiși în statul vecin. Acum, mașinăria pare să își fi revenit, devenind mai coerentă și persuasivă.
Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, confirmând astfel avertizările Occidentului. Oficialii americani au vorbit despre o posibilă invazie a Rusiei, însă Kremlinul a negat astfel de planuri, până în ziua atacului. Izbucnirea unui război a șocat întreaga planetă, însă mulți au rămas impresionați de rezistența uluitoare a Ucrainei în fața inamicului. Rusia a înregistrat multe eșecuri militare, însă acest lucru nu a dus la oprirea bombardamentelor.
Suntem în cea de-a 87 zi de război, iar cu cât conflictul militar se prelungește, cu atât opinia mondială nu mai este la fel de unită. Ucraina este îndemnată de unii să lucreze la un compromis cu invadatorul său, cu gândul la problemele economice care afectează întreaga planetă, însă și de frica unui război pe scară mai largă.
În țările din afara Europei, mulți văd războiul ca pe o problemă a altcuiva, vizându-l în mare parte prin prisma perspectivelor lor obișnuite despre Rusia și Occident, scrie în CEPA Thomas Kent, fost președinte al Europei Libere ce predă la Universitatea Columbia și consultant în combaterea dezinformării.
Puțini sunt cei care cunosc cu adevărat istoria Ucrainei și a Rusiei, aceștia fiind deschiși să primească propagandele Kremlinului, care prezintă Ucraina drept o provincie rebelă, înarmată de Occident. Instituțiile de la Kremlin resping pretențiile privind atrocitățile rusești, afirmând că ucrainenii au comis acte la fel de odioase.
Rezultatul războiului din Ucraina este extrem de improtant
Chiar și după 87 de zile de război, justificările Rusiei se bazează pe ideii generale despre amenințările NATO și naziștii ucraineni. În tot acest timp, oficialii de la Moscova construiesc alte narațiuni pentru a atrage sensibilițăţi profund resimțite în anumite zone țintă.
Avertismentele privind o confruntare nucleară rezonează puternic în comunitățile pacifiste și anti-nucleare ale Germaniei. Un număr substanțial de oameni din mai multe țări europene cred că NATO poartă vina pentru acest război. De asemenea, Rusia susține că invazia Ucrainei are ca scop salvarea țării de „opresiunea neocolonială” occidentală și rasism.
Propaganda rusă începe să devină din ce în ce mai coerentă, iar răspunsul trebuie să aibă o viziune realistă asupra priorităților și intereselor lumii. Oricât de flagrant a încălcat Rusia legea internațională prin invadarea Ucrainei și, oricât de mare a fost suferința Ucrainei, niciuna dintre probleme nu a garantat puterea de rezistență la nivel mondial.
Rezultatul războiului din Ucraina este foarte important. Dacă Rusia înregistrează mai multe pierderi decât victorii, ar încasa o umilință militară. De asemenea, sancțiunile impuse de occident ar putea aduce probleme serioase economice. Toate acestea ar face propaganda de la Kremlin să lupte să fie din ce în ce mai eficientă.