Regimul comunist, a făcut o campanie de promovare agresivă a „Pescarului de pe Lacul Getic“ sau a „strămoşului europenilor“. Descoperirea rămășițelor acestuia în România a generat o serie de controverse de-a lungul timpului.

Propaganda comunistă și „Pescarul de pe Lacul Getic“! Cercetători de nivel internaţional au concluzionat că „omul de Bugiuleşti“ avea un început de coadă. Specialiştii au confirmat că rămăşiţele descoperite în județul Vâlcea au o vechime de aproximativ două milioane de ani.

Propaganda comunistă și „Pescarul de pe Lacul Getic“! Verdictul cercetătorilor: omul de Bugiuleşti avea un început de coadă

Povestea „Pescarului de pe Lacul Getic“ datează din 1962. O echipă de cercetători condusă de istoricul, antropologul şi arheologul Constantin Nicolae-Plopşor a făcut o descoperire ştiinţifică remarcabilă. Imediat după deschiderea şantierului de la Bugiuleşti, din comuna vâlceana Tetoiu, specialiştii români au scos la iveală un depozit osteologic impresionant. Este vorba de 23 de mamifere, ale căror rămășițe au o vechime de 1,8-2 milioane de ani.

Cercetătorii au scos la suprafaţă rămăşiţele unei girafe, fosile de maimuţă şi urs. Cea mai importantă descoperire a fost scoaterea la suprafaţă a 3 fragmente de os. S-a spus că aparţin unui humanoid: omul de Bugiuleşti.

Australanthropus Oltenesis sau omul de Bugiuleşti a ajuns în manuale

Prezentat drept strămoşul europenilor, „omul de Bugiuleşti” a ajuns rapid în toate cărţile de istorie din scoala generală, dar şi în cursurile studenților. Propaganda comunistă l-a promovat intens în anii 60’. “Pescarul de la lacul Getic” sau “Australanthropus Oltenesis” a fost dezbătut toate mediile ştiinţifice internaţionale.

Oasele despre care s-a spus că aparţin unui humanoid au ajuns la Institutul de Arheologie din Bucureşti. Restul fosilelor animale au fost expuse la Muzeul Olteniei din Craiova. Încă din timpul comunismului unele voci care şi-au exprimat îndoiala că cele 3 fragmente de oase din Bugiuleşti au aparţinut strămoşului europenilor. Însă cercetătorii respectivi nu au fost lăsaţi să cerceteze fosilele.

Renumitul antropolog Raymond Dart a infirmat că ar fi vorba de cel mai vechi hominid

Autorităţile române au apelat la ajutorul specialistului în antropologie Raymond Dart. Acesta a descoperit în 1921, în Africa de Sud, fragmente osoase ce au aparţinut unui australopitec (strămoşul hominid al omului, ce semăna cu un cimpanzeu n.r).

Raymond Dart s-a deplasat în comuna Tetoiu, însă nu a putut compara fragmentele de os găsite în Vâlcea cu cele descoperite în Africa de Sud. Reprezentanţii Muzeului Antropologul a infirmat că cele două femure şi tibia găsite în zona Lacului Getic au aparţinut celui mai vechi hominid de pe continentul european, la scurt timp după ce a părăsit România.

„Omul de Bugiuleşti” avea un început de coadă. Hominidul ar fi fost de fapt un urs

Peste 3 decenii, un alt cercetător renumit la nivel internaţional a spulberat teoria antropologilor români. Belgianul Jean–Marie Cordy susţinea că fragmentele osoase ar aparţine unui urs.