Potrivit surselor Radio Europa Liberă, coaliția de guvernare ar urma să îngroape proiectul de lege, care ar fi trezit reacții adverse din partea UDMR și a grupului minorităților naționale.

Deși se afla la un singur vot distanță pentru a ajunge la promulgare, proiectul a fost retrimis la comisii, pe termen nedefinit, din cauza neînțelegerilor guvernanților. Proiectul votat de Senat se află la momentul actual în Comisia de cultură din Camera Deputaților. 

Președintele Comisiei de cultură susține cât mai multă transparență

În acest sens, președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Iulian Bulai, a subliniat că susține cât mai multă transparență în privința informațiilor de interes public. Deși proiectul de lege care ar obliga toate instituțiile publice să țină un registru electronic în care să publice obligatoriu în termen de maximum 15 zile atât solicitările, cât și răspunsurile instituției se află în cadrul Comisiei amintite, Iulian Bulai susține că forma pe care o va vota va fi cea care respectă interesul suprem al transparenței, însă se va ține cont și de părerile jurnaliștilor. 

“Eu susțin cât mai multă transparență în actul public și în acces la informații. Orice lege trebuie să servească acest principiu, cât și balanța de putere între jurnaliști, a treia forță din Românie, cât și principiul pe care îl reglementează această lege, anume liberul acces la informații publice.

Cea mai bună variantă care să servească interesul public trebuie să fie adoptată, eu asta îmi doresc. Sunt de acord cu cea mai bună formă care să garanteze accesul liber la informații pentru toți actorii publici din Românie, respectând interesul suprem al transparenței, dar și apărând interesul de investigație și de acces la informații publice”, a declarat Iulian Bulai, președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților.

“Acesta este interesul general pe care eu vreau să îl apăr împreună cu Claudiu Năsui prin această lege, dar (vom asculta – n.r.) și reacțiile jurnaliștilor”, a conchis Iulian Bulai, deputat USR-PLUS. 

 Proiectul legislativ nu se află la prima retrimitere. Inițiativa legislativă se plimbă între plen și comisii, iar „liniștea din Coaliție este mai importantă” decât proiectul privind transparența, susțin sursele parlamentare citate. 

Prea mult elan revoluționar strică

Jurnalistul Dan Tăpălagă este de părere că noul proiect de lege reprezintă o mică lovitură pentru jurnaliști, în general, dar în special pentru jurnaliștii de investigație, generată de prea mult elan revoluționar. Deși proiectul de lege presupune o serie de modificări propuse cu bună credință, inițiatorii acestuia încurcă investigațiile reporterilor. 

“Din prea mult elan revoluționar, inițiatorii modificărilor la Legea 544 riscă să le complice viața jurnaliștilor în general și a celor de investigații în special, încurcându-i teribil în munca lor. Printre multe alte modificări de bun augur, unul dintre inițiatori, înțeleg că e vorba de domnul Claudiu Năsui, a propus ca toate instituțiile publice să țină un registru electronic în care să publice obligatoriu în termen de maximum 15 zile atât întrebările / solicitările de informații publice, cât și răspunsurile instituției.

Transparență maximă, veți zice, care e problema? Foarte probabil că și inițiatorii au gândit la fel: din moment ce sunt informații de interes public, de ce să nu le consulte tot poporul? Cu ocazia asta poate mai scade numărul de petiții, având în vedere că oamenii vor găsi pe site-ul instituțiilor publice răspunsuri gata formulate la ceea ce-i frământă.

Problema este că niciun jurnalist, cu atât mai puțin unul de investigație, nu dorește să-și vadă întrebările și răspunsurile afișate pe site-ul instituției de la care dorește să obțină anumite informații. Dacă ar fi publicate în termen de 15 zile, așa cum prevede azi legea, numeroase investigații, la care unii jurnaliști lucrează săptămâni întregi sau chiar luni de zile, riscă să fie compromise, la fel regimul exclusiv al unor informații obținute cu greu.

Cele mai multe răspunsuri nu sunt exploatate de jurnaliști imediat, nici într-o săptămână, două sau chiar un timp mai îndelungat până când nu sunt coroborate cu alte informații. Dacă acestea apar însă înainte ca o anchetă să fie finalizată, întreg efortul de documentare și investigație este pus în pericol.

Așa cum pisica cu clopoței nu prinde șoareci, nici un jurnalist despre care toată lumea știe ce caută nu ajunge prea departe cu investigațiile lui. Termenul de publicare a fost deja mărit de la 5 zile, cât prevedea legea inițial, la 15 zile, însă nici așa nu este suficient. Un termen rezonabil ar fi publicarea întrebărilor și răspunsurilor după cel puțin șase luni de la interpelarea instituției. Chiar și așa, e discutabil. Unele investigații transfrontaliere pot dura mai bine de un an.

Ideea în sine de a ține un registru public cu întrebări și răspunsuri pe legea 544 nu mi se pare deloc utilă. Nici un cetățean nu va face muncă de arheologie în acest registru pentru a verifica dacă instituția a dat deja răspunsuri la întrebările lui. În consecință, utilitatea registrului pare extrem de redusă comparativ cu daunele colaterale.

Cred că ar fi suficient ca funcționarii să fie obligați, sub rezerva unor sancțiuni financiare aplicabile în nume personal, nu doar instituției în general, să răspundă în termenul legal de soluționare a petițiilor. În acest fel, nevoia de transparență publică va fi fost satisfăcută.

Îngrijorător mi se pare totuși că astfel de modificări importante au fost operate fără consultări prealabile cu breasla jurnaliștilor, cei care lucrează cu acest instrument de obținere a informațiilor publice mai bine de 20 de ani. Sper că inițiatorii de la USR și PSD vor ține cont de aceste mici observații – esențiale totuși pentru eficiența muncii de ziarist – înainte de da vot final la proiectul de lege”, a scris jurnalistul Dan Tăpălagă.