Proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate (ANABS) a fost definitivat şi lansat în dezbatere publică, marţi, pentru 30 de zile, după care va merge în Parlament în procedură de urgenţă, a afirmat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

Ministrul a explicat că principalele funcţii ale agenţiei vor fi de facilitare a urmării şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, de valorificare în cazurile prevăzute de lege a bunurilor indisponibilizate în cadrul procesului penal, de gestionare a sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni şi de sprijinire, în condiţiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici.

"De asemenea, o să avem un cont unic, unde vor fi adunate toate sumele rezultate din diversele proceduri, având tot timpul foarte clară o imagine la zi a bunurilor sechestrate şi ulterior valorificate. Agenţia va acorda asistenţă încă de la început celor care trebuie să instituie măsuri pentru a supune valorificării ulterioare bunurile şi nu doar de a indisponibiliza bunuri care costă statul mai mult administrarea lor", a arătat Cazanciuc.

Cum va funcționa Agenția

Potrivit proiectului, publicat de Freedom House România, agenţia îndeplinește următoarele funcții: a) de facilitare a urmăririi și identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legatură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale; b) de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor indisponibilizate în cadrul procesului penal; c) de gestionare a sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni; d) de sprijinire, în condițiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici în materia identificării și administrării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare şi confiscare în cadrul procesului penal.

 

În subordinea MJ

 

Agenția urmează să fie în subordinea Ministerului Justiței, să aibă cel puțin 35 de angajați și să fie condusă de un director general numit pentru un mandat de patru ani de ministrul Justiției. Directorul general al Agenției trebuie să fi ocupat în ultimii 8 ani funcția de judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii 5 ani și să aibă experiență managerială. Directorul general adjunct este numit tot de către ministrul Justiției, la propunerea ministrului Finanțelor Publice.

• Potrivit proiectului, managementul Agenției va fi evaluat anual printr-un audit extern, independent.
• Entitatea care efectuează auditul ar trebui selectată prin procedură de achiziție publică. 

 

• Directorul Agenției, mai arată proiectul Ministerului Justiției, poate fi eliberat din funcție în caz de demisie, conflict de interese sau incompatibilitate, condamnare definitivă ori de incapacitate managerială, constatată de raportul de audit.

Cine coordonează activitatea

Activitatea operaţională a Agenţiei urmează să fie coordonată de un Consiliu Director din care fac parte directorul general şi câte un reprezentant de la Ministerul Justiției, CSM, Parchetul General, DNA, DIICOT, IGPR, Ministerul Finanţelor Publice și ANAF.

În expunerea de motive a proiectului de lege, se arată că Agenția:

1. Gestionează și ține evidența sumelor de bani care fac obiectul sechestrului potrivit art. 252 alin. 2 C.pr.pen., a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile în condiţiile art. 252 alin. 3 C.pr.pen., a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, prevăzute de art. 2521 C.pr.pen., precum și a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părții responsabile civilmente, care fac obiectul popririi potrivit art. 254 alin. 1 din C.pr.pen;

2. Cooperează cu oficiile de recuperare a creanțelor sau cu autoritățile cu atribuții similare din alte state membre ale Uniunii Europene, precum şi cu organele judiciare române, prin asigurarea schimbului de date și informații în vederea identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legătură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale;

3. Din dispoziția procurorului, a judecătorului de drepturi și libertăți sau a instanței de judecată, în temeiul art. 2522, 2523 şi 2524 C.pr.pen, Agenția procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate;

4. Efectuează formalitățile pentru notarea ipotecară în conformitate cu prevederile art. 253 alin. 4 C.pr.pen.;

5. Ţine evidența tuturor hotărârilor prin care s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale sau a confiscării extinse dispuse de instanțele române și străine, acestea din urmă la solicitarea unei instanţe române;

6. Dezvoltă și gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni, ca sistem unic de monitorizare a bunurilor sechestrate, confiscate și valorificate în cadrul procesului penal;

7. Acordă, la solicitarea organului care procedează la instituirea sechestrului, potrivit art. 252 alin. 1 C.pr.pen., asistenţă pentru evaluarea bunurilor sechestrate.

 

Autoritățile din România, criticate

Potrivit Freedom House România, proiectul vine în urma unor dezbateri aprinse și critici privind gradul foarte redus de executare de către ANAF a confiscărilor decise de instanțele judecătorești.

• Un policy brief realizat de Expert Forum arăta că „este inacceptabil ca prin (in)acţiunea unei instituții executive să se altereze o decizie definitivă a puterii judecătorești”, iar președintele Klaus Iohannis a declarat că „situația din prezent – în care gradul de recuperare și executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanțelor este în cuantum de aproximativ 10% – este inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă și solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanță deosebită.”