În  Anexa 7, apărută în premieră la Legea bugetului, au fost prevăzute finanțări doar pentru anumite primării, 60 dintr-un total de peste 3.000. Dintre acestea, Cele mai multe dintre acesteas sunt conduse de lideri USR-PLUS, iar restul de PNL și UDMR, doar două fiind ale social-democraților. 

Proiecte de 380 de milioane de lei. Primăriile, cele două, conduse de primari PSD au primit 10 milioane, în timp ce 201 milioane s-au dus la primari PNL, 120 de milioane la USR-PLUS și 40 de milioane la UDMR.

USR-PLUS și-a luat partea leului

Singura primărie din Argeș prevăzută în Anexa bugetului este cea din Câmpulung Muscel. Două milioane de lei, din totalul de 12, sunt pentru finanțarea evenimentului „Câmpulung - capitala scrisului românesc”, ce marchează 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu.

„Nu este o fiță, este o chestiune foarte serioasă și poate că ar trebui să ne amintim că gândim, scriem, iubim în limba română. Sunt foarte mândră, e în foarte mare măsură meritul meu, dar și al colegilor din USR-PLUS care au negociat la sânge”, a declarat pentru Digi24 Elena Lasconi, primarul USR PLUS al orașului Câmpulung Muscel.

Comună cu pista de biciclete ca în Olanda

În județul Neamț, Guvernul a aprobat alocări bugetare tot doar pentru primării deținute de USR-PLUS. Comuna Săbăoani a primit un milion de lei pentru construirea unei piste de biciclete. Edilul a declarat că a fost cerința locuitorilor, dar banii de la Executiv nu sunt suficienți, investiția va fi de 10 ori mai mare.

„Este foarte important, având 3.000-4.000 de biciclete, de a realiza această investiție. Ar fi 4 km pe stânga, 4 km pe dreapta. Devizul ar fi de 10 milioane de lei. Ne încadram pe standardele de costuri pe care ni l-a dat proiectantul”, a declarat Florin Vîrga, primarul din Săbăoani.

Locuitorii par încântați de idee. Bunica Verona are 76 de ani și de fiecare care dată când are treabă, pleacă de acasă cu bicicleta. Nu a văzut până acum o pistă de ciclism în realitate, dar crede că i-ar face mult mai ușoare drumurile prin comună.

„Ar fi bine, ca să nu mă tem de mașini. Toate doamenle aici, și mai tinere, și mai..., umblă cu bicicletele. Asta (arată bicicleta) o am de mult, cred că are 20 de ani”, spune femeia.

„Am 60 de ani și de când am început să umblu pe bicicletă, numai cu bicicleta am umblat”, spune o altă localnică.

„Ar fi o idee bună, sunt mulți care umblă cu bicicleta, sunt copii care merg la grădinită, vin înapoi”, arată o altă femeie din comună.

Platforme ecologice pentru gunoiul de grajd

Comuna Măxineni din Brăila va primi 900.000 de lei pentru înființarea unei platforme ecologice pentru gunoiul de grajd. Locuitorii ar fi avut mai mare nevoie însă de apă curentă, dar investiția s-ar fi ridicat la 25 milioane de euro, susține primarul USR PLUS. Așa că a decis să ceară finanțare pentru un proiect mai mic.

„Priviți cum e depozitat gunoiul de grajd la acest moment. Dacă ar fi depozitat controlat, va putea să devină un compost și ar putea fi dat către fermieri ca să fie utilizat ca îngrășământ. Noi avem peste 16.000 de oi. Sunt mulți mici crescători de animale care nu pot accesa fonduri europene fără să aibă fiecare platforma lui. M-am gândit să facem noi o platformă și să aducă aici gunoiul și ei să poată obține autorizația de la Mediu și DSV, ca să își dezvolte fermele”, explică primarul din Măxineni, Ionuț Postolache, scrie Digi24.

Cele mai mari alocații bugetare

Brașov și Timișoara, cu cele mai mari alocări bugetare. Deși Executivul menționează că finanțările sunt pentru administrațiile care au nevoie echilibrare bugetară, acestea fiind, de cele mai multe ori, primăriile din zonele sărace ale țării, cei mai mulți bani ajung la primăriile de municipiu.

La Sibiu, de exemplu, 7 milioane de lei vor acoperi doar documențiile tehnice pentru un Centru de Spectacole și Conferințe.

În topul primăriilor cu cele mai mari alocări în Legea bugetului se află Brașov și Timișoara, cu câte 30 de milioane de lei, și Bacău cu 24 de milioane.