Senatorii juriști au adoptat, miercuri, un raport cu amendamente asupra proiectului de lege care vizează noi prevederi pentru judecătorii CCR. Astfel, în inițiativa legislativă amendată de Comisia juridică a Senatului, judecătorii Curții pot fi urmăriți penal, fără a avea încuviințarea în plenul acestora a două treimi dintre ei. Cu toate acestea, a fost păstrată prevederea încuviințării judecătorilor CCR pentru reținere, arestare, percheziționare sau trimitere în judecată.
În aprilie a fost adoptată inițiativa legislativă de către Camera Deputaţilor. Acum raportul aprobat de senatorii juriști va fi votat în plenul Senatului, în calitate de cameră decizională. Pe urmă, în cazul în care este adoptat, legea să fie trimisă la Cotroceni, spre promulgare de către președintele Klaus Iohannis.
Chiar dacă în art. 66 este specificat că judecătorii CCR nu pot fi „reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al PICCJ”, inițiativa nu precizează dacă judecătorul vizat are dreptul să voteze sau nu pentru propria încuviințare.
În ședința de miercuri a Comisiei juridice a Senatului, doar Iulia Scântei (PNL) și George Dîrcă (USR) s-au opus raportului cu amendamente pe acest proiect inițiat de deputatul minorităților, Adnagi Slavoliub. Senatorii PSD, ALDE și UDMR au votat „pentru” proiect. USR a propus ca membri Comisiei să-i ceară președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, să ceară un punct de vedere asupra inițiativei de la Comisia de la Veneția. Senatorii juriști i-au sugerat să ceară acest lucru în plenul Senatului, când va veni proiectul de lege la vot.
Ne puteți urmări și pe Google News
Senatorii juriști au discutat și pe marginea prevederii potrivit căreia judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept. Totuși, senatorii nu au căzut de acord asupra acestor aspecte. O variantă înaintată de PSD-ALDE a fost ca, în cazul trimiterii în judecată, suspendarea judecătorului CCR să fie făcută de autoritatea care l-a numit. Cu toate acestea, senatorii juriști nu au votat asupra niciunei variante.
Ulterior ședinței, Iulia Scântei, a declarat, pentru Hotnews.ro, că PNL va cere în plenul Senatului retrimiterea la Comisia juridică.
Potrivit unui amendament al deputatului PSD Florin Iordache, „Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.
În prezent, art. 66, alineatul 1 stipulează: ”Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
Totodată, la articolul 69, după alineatul 3 se introduce alineatul: „După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul CCR poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”.
Recomandările noastre
