Unul din „micile” detalii care ar putea transforma proiectul într-un fiasco ţine de contribuabili, care vor plăti pentru rău-platnici.

Programul guvernamental atrage din ce în ce mai multe critici legate de implementarea sa, analiştii din domeniul imobiliar acuzând că acesta este mai mult o laudă electorală.

Mai mult, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, spune că acest proiect se zbate între eşec şi succes, finalul lui depinzând de 1.001 de motive care ar putea să încline balanţa ori spre bine, ori spre rău.

„Generic, ideea este bună. Diavolul este în detalii. S-ar putea ca micile detalii să ofere programului alt sens sau conţinut, cum ar fi tipul de garanţie sau decizia de a finanţa locuinţele nou-construite sau cele vechi”, a declarat Lazea.

Un alt detaliu care ar putea transforma programul „Prima casă” într-un eşec ţine de persoanele care, după ce vor lua credit prin acest proiect, nu-şi vor mai putea achita ratele, devenind rău-platnice.

Mergând pe principiul comunist al pauşalului, „unul foloseşte apa caldă, tot blocul plăteşte”, aşa s-ar putea întâmpla şi aici, unde pentru rău-platnici vor plăti toţi românii. Campanie electorală bazată pe disperarea alegătorilor

Potrivit analistului imobiliar Radu Zilişteanu, tot acest program nu este decât o campanie electorală. „Am remarcat că este la modă să se vorbească despre «Prima casă», până şi domnul Băsescu discută despre aşa ceva. Decizia acestui program este una politică, iar guvernul nici măcar nu s-a consultat cu BNR-ul în problemă”, a spus Zilişteanu.

Cu privire la influenţa programului asupra preţurilor caselor, acesta a spus că sunt slabe şanse să aibă vreun efect benefic. „În programul «Prima casă» vorbim de maximum 17.000 de case achiziţionate. Este mult prea puţin, în condiţiile în care anual se fac peste 100.000 de tranzacţii în acest domeniu”, a mai spus analistul imobiliar.

Ieri, guvernul a stabilit liniile generale ale programului, urmând ca, în următoarele două săptămâni, să anunţe toate detaliile. Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat că „ofertele băncilor interesate sunt foarte stimulative şi vor reduce cu mult costurile creditelor”.   Băncile se bat în oferte

Dobânda la creditul pentru acest program ar trebui să fie cât mai scăzută pentru a fi accesibilă clienţilor, spune preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen.

„Cheia discuţiilor este nivelul dobânzilor. La dobânzi mari, puţini oameni se vor putea califica. (...) O dobândă rezonabilă ar fi 1% mai mult decât se îndatorează statul”, a spus acesta.

Din cele 20 de bănci care şi-au prezentat deja ofertele pentru program, cele mai bune, în euro, au fost ale CEC Bank, cu 5,5%, şi Piraeus Bank, cu 6,27% plus o marjă, şi Euribor. În schimb, la lei, cele mai bune oferte le-au avut BRD şi Alpha Bank, acestea pornind de la 13% plus Robor şi o marjă fixă.   Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, spune că modul în care va fi implementat programul este cheia, aceasta putând reprezenta 20% din piaţa creditelor imobiliare.