Un profesor de la Facultatea de Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, fostul jurnalist Florin Diaconu, a fost reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării după ce le-a sugerat la două studente, care provin din familii de refugiați din Siria, să nu se mai afişeze ostentativ, la cursuri, cu hijab.
„Eu am drepturi!”
Florin Diaconu a şi povestit întâmplarea, pe blogul său, în 12 octombrie: „M-am trezit pe cap, ieri, la unul din cursurile mele, cu o purtătoare de acoperământ islamic. Nu o burka, aceea care ascunde complet capul, inclusiv faţa, ci mai degrabă ceva care semăna cu ceea ce numim în mod obişnuit hijab sau alamira. La o întrebare vădit benignă, zic eu, adresată în afara orelor de curs (de fapt, după ele) legată de eventualitatea ca persoana în cauză să ia în calcul, măcar ca simplă ipoteză de lucru, rugămintea mea de a se gândi dacă, totuşi, chiar e cazul să-şi afişeze în chip atât de ostentativ credinţa, am primit, în loc de răspuns, un şir de zbierăte. Cu puţinele cuvinte pe care le ştie în limba română, persoana în cauză – relativ recent ajunsă în România, pe cât am înţeles, ca refugiat sau azilant – mi-a transmis, printre alte răcnete: «Eu am drepturi!». Perfect adevărat. Are drepturi, desigur, ca orice alt azilant sau refugiat; ştiu şi eu asta. Doar că drepturi am, la naiba, şi eu, nu numai domnia sa”.
„Statul român nu e teocraţie”
Ne puteți urmări și pe Google News
El a mai precizat că i se pare firesc ca religia şi simbolurile religioase de orice fel să-şi aibă locul lor, dar nu în instituţii unui stat laic ca cel român, care chiar dacă nu-i secular „în chip atât de tranşant cum e, de exemplu, cel francez, nu e nici vreo teocraţie. Nici ortodoxă, nici catolică, nici reformată, nici israelită. Şi, desigur, nici islamică”.
3863 de cereri de azil în primele nouă luni din 2017
Statul român a a aprobat în primele nouă luni ale anului, potrivit datelor pe care ni le-a comunicat Inspectoratul General pentru Imigrări, 394 de cereri de azil din cele 828 depuse de refugiaţi sirieni. Din totalul de 800 de aprobări date la cele 3863 de cereri, sirienii au beneficiat de cele mai multe, fiind urmaţi de irakieni, cu 282 din 2097, şi afgani, 37 din 226. În aceeaşi perioadă, au fost depistaţi, că şedeau ilegal în România, 2786 de cetăţeni non-UE, din care 253 de sirieni, 977 de irakieni şi 182 de marocani. Au fost returnate sub escortă, din 1 ianuarie până pe 30 septembrie, 334 de persoane. La 30.09.2017, aveau drept de şedere legală pe teritoriul ţării noastre 66.738 de cetăţeni non-UE, din care sirieni, 5239. Inspectoratul ne-a precizat că, potrivit legii, nu deţine o evidenţă a străinilor după apartenenţa religioasă.
Recomandările noastre
