Produse alimentare inferioare în România? Comisia Europeană a răspuns. Adio, dubii despre dublul standard. Studiul a fost realizat de Centrul Comun de Cercetare, conform unui comunicat remis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Scopul cercetării prezentate marţi a fost să afle dacă diferenţele din compoziţia produselor alimentare pot fi percepute de simţurile umane. Astfel s-a constatat că diferenţele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. Practic, aceste rezultate al studiului demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde există diferenţe mari în compoziţia produsului.

Un exemplu edificator în acest sens este legat de conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun. Diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului.

În schimb, când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe. Un exemplu în acest sens: variaţiile mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsuri. În cele mai multe cazuri, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 dintre cele 20 de produse testate.

În total, au fost evaluate 1.380 mostre dintre 128 produse alimentare diferite din 19 state membre ale UE. Atenţie! Acest eşantion nu este reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piaţa UE.

Produse alimentare inferioare în România?

În studiu s-a mai constatat că 23% dintre produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice. Mai departe, 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită.

Conform concluziilor cercetării, 9% dintre produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită. Partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită.

Alte 22 % dintre produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită. Partea din faţă a ambalajului era similară, dar compoziţia produselor era diferită.

Totuşi, autorii studiului au subliniat că utilizarea aceluiaşi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziţie diferită nu urmăreşte un model geografic consecvent.

Nici diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului. Autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE despre protecţia consumatorilor.

Produsele testate aveau o compoziţie diferită

Ce a declarat comisarul european pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare al CE, Tibor Navracsics? Oficialul european este îngrijorat pentru că aproape o treime dintre produsele testate aveau o compoziţie diferită deşi erau comercializate sub mărci similare.

„Unii europeni au senzaţia că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, faţă de cele disponibile în alte ţări.

Comisia Europeană şi-a invitat oamenii de ştiinţă să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piaţa unică. Rezultatele sunt mixte. Pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est şi vest în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare de marcă.

Dar pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziţie clar diferită, deşi erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a comentat oficialul european.

Testarea produselor din studiu s-a bazat pe o metodologie elaborată de Centrul Comun de Cercetare în cooperare cu statele UE. „Această metodologie permite eşantionarea, testarea şi interpretarea datelor în termeni comparabili în întreaga UE. Toate statele membre ale UE au fost invitate să colecteze informaţii cu privire la compoziţia produselor alimentare selectate oferite pe pieţele lor.

Nouăsprezece state membre ale UE au transmis informaţii cu privire la 113 produse de marcă şi 15 produse sub mărci proprii ale distribuitorilor. Într-o primă etapă, această analiză se bazează pe informaţiile care apar pe etichetele produselor şi pe aspectul părţii din faţă a produselor.

În conformitate cu legislaţia UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziţie sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv şi ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin raţiuni legitime şi obiective”, se arată în comunicatul ANPC.