Cât primeşte statul pentru resursele de hidrocarburi exploatate pe teritoriul României? EVZ a intrat în posesia documentului prin care s-a încercat, la finalul lunii decembrie 2017, reglementarea preţului de referinţă de la care sunt calculate redevenţele primite de stat pentru gazele naturale extrase în România. Nu numai că documentul nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial, dar preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), Gigi Dragomir, care l-a emis, a fost demis de către premierul Mihai Tudose.

În data de 22 decembrie 2017, Gigi Dragomir, preşedintele ANRM, a emis Ordinul 525 care urma să reglementeze preţul de referinţă de la care sunt calculate redevenţele primite de statul român pentru exploatările de gaze naturale. Conform documentului, noul preţ se stabilea „fiind luate în calcul doar cantităţile de gaze comercializate pe piaţa concurenţială” (în acest moment redevenţele se calculează după o cotă stabilită în urmă cu 10 ani şi care este ca valoare la jumătatea tarifelor practicate în acest moment - n.r.). În document se mai spune că: „noul preţ de referinţă nu înseamnă o dublare a preţului gazelor la consumatorii finali, ci condiţii corecte atât pentru producători cât şi pentru statul român, în condiţiile în care preţul gazelor a fost libelarizat, dar se menţine un preţ de referinţă la nivelului anului 2008”.

Directorul care a încercat să reglementeze preţul a fost demis

Ordinul care practic mărea substanţial sumele încasate de România din redevenţele pentru gaze naturale a ajuns pe masa premierul Tudose pentru a fi publicat în Monitorul Oficial. Nu numai că Ordinul 525 nu a mai fost publicat, dar la o săptămână după emiterea lui, preşedintele ANRM, Gigi Dragomir, a fost demis de către premier. Conform unor surse guvernamentale motivul schimbării din funcţie a fost chiar refuzul şefului ANRM de a retrage Ordinul 525. Dragomir, care fusese numit în funcţie de doar două luni, a fost al patrulea director schimbat de la conducerea ANRM numai în anul 2017.

Factura consumatorilor creşte, a producătorilor rămâne fixă

Dar de ce este importantă această reglementare a preţului de referinţă? Pentru că de 10 ani producătorii de gaze naturale din România plătesc redevenţe raportându-se la un preţ 45,71 lei/Mwh, stabilit într-un ordin dat de ANRM în anul 2008. În timp, suma cu care se comercializează gazele în România a crescut, din anul 2013 „piaţa naţională de gaze fiind una integral deschisă”, aşa cum se precizează în acelaşi document ajuns pe masa premierului. Ultima creştere a preţului cu care gazele naturale ajung la consumatori s-a făcut în urmă cu o săptămână, când a crescut de la 81,48 lei/MWh la 88,28 lei/ Mwh. Practic statul român încasează redevenţe pentru gazele naturale raportându-se la un preţ a cărui valoare este la jumătate faţă de cel din piaţa liberă. După demiterea lui Dragomir, ordinul nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial, România „sărbătorind” astfel 10 ani de când primeşte redevenţe raportându-se la un preţ fix în timp ce consumatorii plătesc gazele la un cost reglementat de o piaţă liberă.

FOTO: Documentul care stabilește modul de calcul al redevențelor la gaze naturale a ajuns pe masa premierului în luna decembrie

FOTO: Nota de fundamentare arată că noua reglemetare nu afectează factura plătită de consumatorii finali

Legea redevenţelor, amânată din nou

De altfel problema sumelor pe care le primeşte statul român ca redevenţe este una atât de spinoasă, încât PSD a promis în campania din 2016 rezolvarea ei în primul an de guvernare. Actualul premier a reluat promisiunea după investire, înaintând data de 1 decembrie 2017 ca termen de adoptare a noii legi a redevenţelor. La finalul lunii octombrie 2017, Guvernul a lansat în dezbatere publică noua lege a redevenţelor.

Printre schimbări se anunţă şi stabilirea unui preţ de referinţă „având ca bază cotaţia gazelor naturale pe piaţa angro centralizată-OPCOM”. Proiectul mai prevede, în cazul gazelor naturale, că „dacă de preţul de comercializare este mai mare decât preţul de referinţă atunci calculul contravalorii redevenţei petroliere se va face având la bază preţul de comercializare”. Numai că legea nu a fost votată până la 1 decembrie, aşa cum a promis premierul.

La începutul lunii decembrie a venit un nou anunţ de amânare. Ministrul Economiei, Gheorghe Şiman, a anunţat că pachetul legislativ va fi revizuit şi va fi votat în luna februarie a acestui an.

Curtea de Conturi a semnalat problema în urmă cu 7 ani

Ordinul dat de ANRM la finalul anului 2017 nu este o opţional, ci este obligatoriu, printr-o decizie a ÎCCJ din urmă cu trei ani. Dar ce s-a întâmplat? În anul 2010, Curtea de Conturi a României a stabilit că prin neactualizarea preţului de referinţă, statul român a fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei. Decizia Curţii a fost confirmată de Curtea de Apel, în 2012, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 2015, prin decizie definitivă. Mai mult, în 2015, Curtea a constatat că ANRM nu îndeplinise încă dispunerea anterioară, ceea ce a condus la majorarea prejudiciului. După decizia instanţei, ANRM a semnat un contract de consulaţă cu Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti pentru a stabili un mod corect şi realist de calculare a preţului de referinţă. La jumătatea anului trecut, Universitatea a propus patru variante de calcul. Din acestea conducerea ANRM a ales modul de calculare a preţului de referinţă şi a încercat să îl impună prin Ordinul 525