Procuratura din Bergamo a închis ancheta privind lipsa "zonei roșii" la începutul pandemiei de COVID-19, în martie 2020, în zona Alzano și Nembro. Printre suspecți, prim-ministrul italian de atunci, Giuseppe Conte, fostul ministru al Sănătății, Roberto Speranza, guvernatorul Regiunii Lombardia, Attilio Fontana, precum și fostul consilier în Ministerul Muncii și Politicilor Sociale, Giulio Gallera.

Sunt aproximativ 20 de persoane cercetate. Garda Financiară a demarat sesizări pentru infracțiunile de epidemie din culpă agravată, omor din multiplu, refuzul prezentării documentelor oficiale pentru 20 de suspecți. Pentru fostul premier italian, Giuseppe Conte și fostul ministru al Sănătății, Roberto Speranza se pregătește transmiterea actelor către Tribunalul Miniștrilor.

Printre ceilalți suspecți, de asemenea, se află câțiva directori-cheie din Ministerul Sănătății, președintele Institutului Superior al Sănătății, Silvio Brusaferro, președintele Consiliului Superior al Sănătății, Franco Locatelli, coordonatorul primului Comitet Tehnico-Științific, Agostino Miozzo și, apoi, șeful Protecției Civile, Angelo Borrelli. După trei ani și o pandemie care a umplut peste 3.000 de sicrie în provincia Bergamo, în primăvara anului 2020, Procuratura din Bergamo condusă de Antonio Chiappani trage sforile anchetei.

Există trei componente ale investigației: închiderea și redeschiderea bruscă a spitalului din Alzano, lipsa unei "zone roșii" în Val Seriana și absența unui plan pandemic actualizat, pentru a contracara riscul de pandemie lansat de OMS. Între sfârșitul lunii februarie și aprilie 2020, în zona Bergamo excesul de mortalitate a fost de 6.200 de persoane față de media din aceeași perioadă a anilor anteriori, atât de mult încât în ​​raportul pentru deschiderea anului judiciar, procurorul Chiappani a spus că ancheta "a constatat omisiuni grave ale autorităților sanitare, în evaluarea riscurilor epidemice și în gestionarea primei faze a pandemiei". Acum se va deschide și comisia de anchetă dorită de Guvern.

Spitalul din Alzano

În ceea ce privește spitalul, ancheta își propune să înțeleagă de ce pe 23 februarie Camera de gardă a Spitalului din Alzano Lombardo nu a fost închisă. Potrivit investigațiilor, "primul director general și al doilea fost director medical al ASST Bergamo Est ar fi făcut declarații false în documente publice", atunci când, în cazul închiderii și redeschiderii anormale a Camerei de gardă din 23 februarie, au scris că au fost adoptate "toate măsurile prevăzute", pentru că în realitate igienizarea secțiilor sanitare a fost "incompletă". Pe baza primelor reconstituiri care datează din 2020, Camera de gardă a fost inițial închisă, dar ASST competent, odată ascultată părerea liderilor Regiunii Lombardia, ar fi optat pentru redeschidere, contribuind astfel la răspândirea pandemiei.

Lipsa "zonei roșii"

Între 27 februarie și 3 martie 2020, numărul infectaților și mai ales al morților din Val Seriana - începând tocmai din localitățile Nembro și Alzano - au crescut exponențial, mai mult decât în ​​alte provincii. Pe 4 martie a fost înregistrat următorul buletin: 423 infectați (dublu cu o zi înainte), din 1.820 în toată Lombardia, cu 73 de decese.

Datele sunt, așadar, trimise de unitatea de criză din Lombardia către ISS, cu o cerere de intervenție. Institutul Superior de Sănătate (ISS) a confirmat problema pe 5 martie și a cerut închiderea la Val Seriana. Sunt pregătiți militarii, care sosesc la solicitarea Ministerului de Interne la granițele celor două localități. Între timp, pe 6 martie, au fost înregistrate 135 de decese, dintr-un total de 309 în Italia. Însă, Comitetul Tehnico-Ştiințific îl avertizează pe premierul Giuseppe Conte că situația degenerează în toată Lombardia. Astfel, pe 7 martie sosește cunoscutul decret pe "zona portocalie" în regiune și militarii se întorc înapoi. Apoi, pe 11 martie, toată Italia devine "zonă roșie", pentru a evita plecarea persoanelor, deja vizibilă între 6 și 7 martie. În acel an, în provincia Bergamo, mortalitatea a crescut cu 600% față de anii precedenți.

Planul pandemic

Se vorbește și despre planul pandemic al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care potrivit Procuraturii nu fusese actualizat. Ideea discutabilă este cine a fost responsabil pentru rescrierea lui și în ce mod. Directorul adjunct al OMS în Italia, Ranieri Guerra, nu a actualizat planul, considerând că nu era nevoie să fie schimbat, deoarece nu au existat episoade epidemiologice grave în ultimii ani (deși OMS ceruse revizuirea sa). Fostul oficial al OMS, Francesco Zambon, a declarase că a fost presat prin e-mail de către Guerra să postdateze un plan vechi, făcând astfel să pară ca a fost actualizat în 2016. Publicarea acestui nou plan "fals" a durat numai 24 de ore, potrivit ilsole24ore.com

Speranza: "Sunt liniștit și sigur că am acționat în interesul țării"

"Aflu de la agențiile de presă știri referitoare la ancheta de la Bergamo. Întotdeauna am crezut că oricine a avut responsabilitate în gestionarea pandemiei, ar trebui să fie pregătit să dea socoteală. Sunt foarte liniștit și sigur că am acționat întotdeauna cu disciplină și onoare în interesul exclusiv al țării. Ca întotdeauna, am încredere deplină în magistratură", a declarat fostul ministru al Sănătății, Roberto Speranza.

 

(Traducerea Rador)