Filmul pe care „Evenimentul zilei” il va distribui maine pe DVD, „Procesul” / „The Trial”, ecranizeaza celebrul roman al scriitorului Franz Kafka, aparut dupa moartea autorului si socotit o capodopera a literaturii universale. „Procesul” este realizat pe un scenariu al scriitorului Harold Pinter, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 2005.

In distributie se afla actori indragiti: Kyle MacLachlan, agentul Cooper din serialul „Twin Peaks”, si Anthony Hopkins, laureat al Premiului Oscar. Autorii filmului „Procesul” introduc parabola din finalul romanului lui Kafka in actiunea propriu-zisa, iar aici apare personajul Preotului, interpretat magistral de actorul britanic Anthony Hopkins. Sensul romanului este precizat in aceasta parabola, pe care preotul i-o spune lui Josef cu putin timp inainte de moarte. Ideea este ca omul este liber, dar asteptarea ii anuleaza libertatea.

Prefigurare a totalitarismelor

In filmul „Procesul”, un modest functionar constiincios, denumit Josef K., se trezeste arestat de doi necunoscuti. Desi este lasat sa se miste liber, procesul declansat impotriva sa continua si lucrurile iau o intorsatura din ce in ce mai urata si terifianta. Josef K. realizeaza ca este strivit intr-un mecanism urias, de tip birocratic, caruia nu-i sesizeaza sensul si finalitatea. Deznodamantul se apropie cu pasi repezi si el nu poate fi decat unul defavorabil omului simplu, victima a unei masinarii monstruoase.

Povestea filmului arata cum un om poate fi distrus lent, printr-o gradatie diabolica, de catre un sistem totalitar care functioneaza dupa o „logica” de cosmar. Pana la urma, actiunea poate fi socotita una atemporala, fiindca toate societatile sunt organizate, intr-o masura mai mica sau mare, cu ajutorul unui sistem birocratic, printre ale carui capcane individul nu se poate strecura decat cu mare dificultate.

Cititorii atenti ai lui Kafka vor recunoaste insa imediat teme familiare ale literaturii marelui scriitor: „lupta inegala a omului cu birocratia inumana, sfarsitul inevitabil al omului, pierderea drepturilor si a libertatilor in fata regulilor si a legilor, folosirea literala a metaforelor si pieirea inevitabila a intregii umanitati”.

Absurdul conditiei umane

Dupa experienta totalitarismelor politice, mai ales a celui comunist, situatia descrisa in roman pare o transpunere in clar a unor lucruri, care, intr-o forma mai putin literara, s-au intamplat la scara foarte mare in societatile concentrationare. Sa nu uitam insa ca autorul, Franz Kafka, a scris la inceputul secolului XX, el fiind de fapt, prin toata literatura sa, un mare profet al dezastrelor aduse de birocratizarea si rationalizarea excesiva a vietii in societatile contemporane.

Ceea ce l-a inspirat pe Kafka a fost, in primul rand, atmosfera rigida, sever birocratica dintr-un tribunal (insusi Kafka si-a castigat existenta ca functionar).

Autorul satirizeaza, in „Procesul”, in primul rand mecanismul orb al justitiei umane (tribunal, judecatori, avocati etc.), caruia in orice societate ii este pusa la indoiala utilitatea si corectitudinea.

ECRANIZARI

54 de filme dupa romanele lui Kafka

Numarul filmelor la care Kafka a fost creditat ca „scenarist” este, pana in prezent, de nu mai putin de 54, inspirate din cele trei romane („Procesul”, „Castelul” si „America”) si din povestirile sale; aici se includ si scurtmetraje, multe dintre ele fiind chiar de animatie.

Campionul ecranizarilor este nuvela „Metamorfoza”, transpusa de multe ori, mai ales in scurtmetraje. „Castelul” a fost ecranizat de mai multe ori, inca din 1962, iar in 1997 a beneficiat de regia reputatului realizator austriac Michael Haneke. Ecranizarea „Procesului” din 1993 suporta inevitabil comparatia cu capodopera lui Orson Welles din 1962. Geniul realizatorului s-a pliat atunci perfect pe textul romanului lui Kafka, rezultand o viziune foarte personala si care „ii taie rasuflarea” spectatorului, prin ingeniozitatea solutiilor cinematografice.

Insusi Orson Welles declara ca „Procesul” este cel mai bun film pe care l-a facut. Josef K. este interpretat de Anthony Perkins (foto), caruia ii dau replica Jeanne Moreau si Romy Schneider. Spre deosebire de precedesorul sau, regizorul David Hugh Jones a ales acum o realizare mai cuminte, dar fidela romanului inspirator.