Justitie
Procesul în cazul furtului tezaurului dacic din Olanda începe la Assen. Un suspect neagă implicarea, în timp ce alți doi au încheiat acorduri cu Parchetul
Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Cazul furtului spectaculos al coifului de aur de la Coțofenești și al unor brățări dacice din Muzeul Drents din Olanda intră într-o nouă etapă juridică, potrivit NL Times.
Trei suspecți urmează să fie judecați începând de săptămâna viitoare, însă situația procesuală este complicată de faptul că doar doi dintre ei au ajuns la o înțelegere cu procurorii, în timp ce al treilea respinge orice implicare în jaf.
Dosarul, considerat unul dintre cele mai importante furturi de artă din Olanda din ultimii ani, atrage atenția atât prin valoarea obiectelor vizate, cât și prin modul de operare al autorilor.
Un suspect neagă implicarea în furtul de la Muzeul Drents
Unul dintre inculpați, Bernhard Z. (35 de ani), susține că nu a participat la spargerea muzeului. Avocații săi au confirmat pentru publicațiile olandeze că acesta „nu a fost prezent la spargerea de la Muzeul Drents”, respingând astfel acuzațiile directe formulate de anchetatori.
În ciuda acestei poziții, procurorii invocă o serie de probe care îl leagă de caz. Potrivit informațiilor apărute în presa olandeză, bărbatul a fost arestat la doar patru zile după jaf, iar anchetatorii au descoperit ADN-ul său pe haine considerate a fi fost folosite în timpul furtului. Aceste articole vestimentare fuseseră aruncate într-un container de gunoi din orașul Assen.
De asemenea, pe haine au fost identificate fragmente de sticlă provenite din muzeu, ceea ce întărește suspiciunile privind implicarea sa. În dosar se menționează și faptul că suspectul ar fi cumpărat anterior haine și o geantă de sport care par să fi fost utilizate în timpul jafului.
O posibilă strategie de apărare luată în calcul este aceea că Bernhard Z. ar fi fost implicat doar în pregătirea operațiunii, fără a participa efectiv la spargerea muzeului.
Doi dintre inculpați au încheiat acorduri cu procurorii
În contrast cu poziția celui de-al treilea suspect, ceilalți doi inculpați, Jan B. (21 de ani) și Douglas W. (37 de ani), au încheiat acorduri cu Parchetul. Deși detaliile acestor înțelegeri nu au fost făcute publice, există indicii că aceștia ar fi acceptat să își recunoască vina.
În astfel de situații, acordurile cu procurorii presupun, de regulă, recunoașterea faptelor în schimbul unei pedepse mai reduse, însă decizia finală aparține instanței.
Judecătorul are posibilitatea de a valida sau de a respinge aceste înțelegeri, în funcție de circumstanțele cazului și de probele administrate.
Tezaurul dacic. Sursa foto: Muzeul Drents
Parchetul nu a oferit, până în prezent, detalii suplimentare despre conținutul acordurilor, menținând o poziție rezervată înaintea începerii procesului.
Procesul furtului de la Muzeul Drents începe la tribunalul din Assen
Judecarea celor trei suspecți este programată să înceapă la tribunalul din Assen, în zilele de 14, 16 și 17 aprilie. Pentru această etapă au fost alocate trei zile de audieri, însă durata totală a procesului rămâne incertă.
Prezența unui suspect care contestă acuzațiile ar putea duce la o analiză completă a probelor și la extinderea procedurilor judiciare. În același timp, existența acordurilor încheiate de ceilalți doi inculpați ar putea simplifica parțial desfășurarea procesului, dacă acestea vor fi acceptate de instanță.
Judecătorii vor trebui să se pronunțe nu doar asupra vinovăției inculpaților, ci și asupra validității acordurilor cu procurorii, ceea ce ar putea influența semnificativ deznodământul cazului.
Contextul jafului de la Muzeul Drents
Furtul a avut loc pe 25 ianuarie anul trecut, chiar înainte de închiderea unei expoziții dedicate civilizației dacice. Potrivit anchetei, autorii au folosit explozibili pentru a forța accesul în muzeu, după care au spart vitrinele în care erau expuse obiectele de patrimoniu.
Printre bunurile sustrase s-au numărat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese de o valoare istorică și culturală deosebită pentru România. Ulterior, coiful și două dintre brățări au fost recuperate și prezentate public pe 2 aprilie, fiind returnate autorităților române.
Cazul a generat un interes considerabil atât în Olanda, cât și în România, fiind catalogat drept unul dintre cele mai importante jafuri de artă din ultimii ani din spațiul olandez.
