Politica
„Pro-europenii” din Parlamentul de la Chişinău, care au evitat să condamne invazia rusă în Ucraina
Clădirea Parlamentului de la Chişinău/ Sursa foto: Moldpress
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Mai mulţi deputaţi din Parlamentul de la Chişinău care se declară pro-europeni nu au votat Declarației Parlamentului R. Moldova cu ocazia împlinirii a patru ani de la invadarea militară la scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă, prin care au fost condamnate „acţiunile criminale” ale Rusiei.
Printre cei care s-au abţinut să voteze invazia rusă în ţara vecină se regăseşte şi un deputat al Partidului „Democraţia acasă”, care se declară pro-unionist şi este susţinut de partidul AUR din românia
Declaraţia a fost adoptată în şedinţa Parlamentului cu votul a 65 de deputaţi din majoritatea parlamentară Partidul Acţiune şi Solidaritate, Blocul Alternativa şi Partidul Nostru al lui Renato Usatîii.
Toţi deputaţii Partidului Socialiştilor, Partidului Comuniştilor, precum şi deputatul neafiliat Vasile Tarlev nu au votat Declaraţia de condamnare a războiului din Ucraina, lor alăturânduse câţiva deputaţii din blocul Alternativa, Partidul Nostru şi Democraţia Acasă, care se pretind pro-europeni.
Şcolit în România şi beneficiar de granturi europene
Printre deputaţii care au evitat să condamne invazia rusă în Ucraina este şi Sergiu Stefanco, vicepreşedinte al partidului Democraţia acasă, originar din satul Ucrainca, raionul Căuşeni. Stefanco este militar de profesie, făcându-şi studiile la Academia forţelor terestre din Sibiu.
Deputatul Sergiu Stefanco/ Sursa foto: EvZ
Cariera militară Stefanco și-a început-o în 2003, fiind, pentru o lună și jumătate, comandant de pluton la Batalionul 300 Infanterie Motorizată „Sfântul Andrei” din Galați, România. În 2005, la fel timp de o lună și jumătate, a fost comandant de pluton-auto la baza de instruire „Sfântul Gheorghe” din Caracal, România.
A muncit o perioadă la o companiepetrolieră din Irak, iar banii câştigaţi i-a investit în într-o afcere agricolă din Republica Moldova. Este beneficiar de granturi din UE pentru dezvoltarea afacerii. Totodată, este şi un critic dur al guvernării pro-occidentale de la Chişinău.
Procurorul Igor Dodon şi salvatorul lui Veaceslav Platon
Fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, a fost promovat în funcţia respectivă de către ex-preşedintele socialist Igor Dodon. Liderul socialist a rupt alianţa cu Platforma DA şi cu PAS şi a organizat demiterea Guvernului condus de Maia Sandu, doar ca să-l facă pe Stoianoglo procuror general.
Alexandr Stoianoglo și Igor Dodon. Sursa foto: Facebook/Igor Dodon
Alexandr Stoianoglo a tras pe linie moartă dosarele de finanţare ilegală a Partidului Socialiştilor, precum şi unele dosare de corupţie care atingeau interesele anturajului lui Dodon.
Stoianoglo s-a mai remarcat şi pentru salvarea controversatului afacerist, Veaceslav Platon. Acţiune iniţiată chiar la începutul exercitării mandatului.
La alegerile prezidenţiale din 2024, Alexandr Stoianoglo a fost candidatul Partidului Socialiştilor. El a reuşit să obşină majoritatea sufragiilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Sat a fost înfrânt de voturile din diasporă.
În campania electorală, în afară de Igor Dodon şi Veaceslav Platon, Alexandr Stoianoglo a fost susţinut de Ilan Şor, dar şi de autoritatea criminală Grigore Karamalak. Ultimul este cunoscut şi ca agent al FSB-lui rusesc.
După aderarea la blocul Alternativa, iniţiat de primarul Chişinăului Ion Ceban, Alexandr Stoianoglo s-a declarat pro-european.
Politicianul care a emigrat de la o extremitate la alta
Fostul premier Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), la fel, a ajuns deputat în cadrul blocului politic „Alternativa”, care în perioada electorală s-a declarat unul pro-european.
Ion Chicu/ Sursa foto: Arhiva EVZ
De-a lungul carierei, Chicu s-a remarcat prin perindările dintr-o extremitate politică în alta. A candidat pe lista Partidului Reformei, transformat ulterior în Partidul Liberal, condus ît de Mihai Ghimpu. Începând cu anul 2005, a fost șef al Departamentului Reforme Structurale din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, activând în echipa lui Igor Dodon, care ocupa atunci funcția de viceministru în guvernul comunist condus de Vasile Tarlev.
A fost consilier al prim-ministrei comuniste Zianaida Greceanîi, acum unul din fruntaşii Partidului Socialiştilor.
În perioada guvernării lui Vladimir Plahotniuc, Ion Chicu a deţinut funcţia de ministru al Economiei. Ion Chicu a fost văzut printre protestatarii oligarhului, atunci când Dodon refuza să facă alianţă cu el. Viitorul premier a fost printre acei, care la ordinul lui Plahontiuc, au aruncat curcani vii peste gardul instituţiei prezidenţiale.
Totuşi, Ion Chicu s-a orientat foarte repede şi peste noapte a ajuns în echipa de consilieri al fostului preşedinte Igor Dodon. Iar în toamna lui 2019, a fost avansat de Igor Dodon şef la Guvern.
După ce Igor Dodon a pierdut alegerile prezidenţiale în favoarea Maiei Sandu, Ion Chicu şi-a format propriul partid. Iar în echipa să se regăsesc foştii subalterni din Guvernul pe care l-a condus. La fel, se regăsesc şi unii din avocaţii lui Alexandr Stoianoglo.
Partidul condus de Ion Chicu a semnat Pactul pentru Europa, acord cu privire la promovarea integrării europene a țării. Dar a boicotat referendumul privind integrarea europeană.
Cumătra fidelă a lui Ion Chicu
Liliana Iaconi, deputată din Blocul Alternativa, a fost conducătoarea grupului de inițiativă al candidatului Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei (PDCM) la alegerile prezidențiale din 2024. Iar până să ajungă deputată, a ocupat funcţia de secretară generală a formațiunii politice condusă de Ion Chicu.
Liliana Iaconi/ Sursa foto: gov.md
În 2019, în perioada când Ion Chicu deținea fotoliul de prim-ministru, Iaconi activa în calitate de secretară generală a Guvernului. Ziarul de Gardă a scris atunci, citând surse din cadrul Ministerului Finanțelor, că Ion Chicu și Liliana Iaconi ar fi cumetri.
Liliana Iaconi a declarat anterior pentru ZdG că nu comentează astfel de informații. La rândul său, fostul premier Ion Chicu nu a negat informația, însă a precizat că nu relația de afinitate ar fi stat la baza numirii Lilianei Iaconi în funcția de secretară generală a Executivului.
Adjuncta antioligarhică a lui Renato Usatîi
Elena Grițco este singura deputată din Partidul Nostru condus de Renato Usatîi care u a semnat declaraţia.
Griţco a aderat la formaţiunea lui Renato Usatîi în iunie 2014, când lucra la Ministerul Justiţiei, împreună cu colega ei, Nina Cereteu.
Elena Griţco/ Sursa foto: parlament.md
Elena Grițco și Nina Cereteu au anunțat atunci, într-o conferință de presă susținută împreună cu Renato Usatâi, că ministrul Oleg Efrim le-a interzis să înregistreze schimbările. Usatîi a spus atunci că astfel guvernarea PLDM și premierul Vlad Filat vor să-l împiedice să participe la alegerile parlamentare din toamna acelui an.
În ianuarie 2018, Elena Grițco a ținut un discurs la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la Strasbourg, în care a vorbit despre „degradarea democrației” în Republica Moldova, despre „persecuțiile” la care Partidul Nostru și aleșii săi ar fi fost supuși de către PDM, atunci la guvernare, precum și despre „statul capturat” de PDM.
Declaraţia anti-război a Parlamentului de la Chişinău
Declarația Parlamentului R. Moldova cu ocazia împlinirii a patru ani de la invadarea militară la scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă condamnă cu fermitate acțiunile criminale ale Federației Ruse, care, ignorând principiile şi normele universal recunoscute ale dreptului internațional, continuă să comită în mod flagrant crima de agresiune, crime de război în masă şi crime împotriva umanității.
Printre crimele comise de Rusia în Ucraina au fost enumerate uciderea populației civile, tortura, violența sexuală, detenția şi executarea ilegală a prizonierilor de război, precum şi deportarea ilegală şi strămutarea forțată a ucrainenilor civili, inclusiv a copiilor.
Parlamentul R. Moldova a făcut apel la comunitatea internațională, la parlamentele şi guvernele naționale să mențină unitatea, hotărârea și consecvența în susținerea Ucrainei până la restabilirea deplină a suveranității şi a integrității teritoriale ale acesteia în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional.
