Prioritățile anului 2020 în industria alimentară. „Procesatorii au altă problemă”

Prioritățile anului 2020 în industria alimentară. „Procesatorii au altă problemă”

Prioritățile anului 2020 a patronatelor din industria alimentară din România, vizează eliminarea economiei subterane care macină profiturile acestei industrii dar și realizarea de politici comune care să ajute fermierii pentru a produce mai mult și de mai bună calitate.

Într-o sinteză realizată de ”Fermier în România”, principalii actori din industria cărnii și a produselor procesate, susțin că este nevoie de combaterea evaziunii fiscale, de realizarea unui plan de măsuri pentru combaterea pestei porcine dar și înființarea unor camere agricole care să îi ajute pe cei care fac afaceri în domeniu.

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru este de părere că este nevoie urgentă de înființarea camerelor agricole pentru a consilia producătorii și procesatorii de carne în reforma administrativă.

Pe de altă parte, Sorin Minea, președintele Romalimenta crede că industria alimentară a fost neglijată, în sensul că există fabrici suficiente dar nu există materie primă. ”Se discută tot mai mult, în ultimul timp, despre creșterea procesării, dar industria are fabrici cât să hrănească două Românii. Procesatorii au altă problemă și anume nu au suficiente materii prime în țară. În anul 2020, poate ar trebui ca industria alimentară să treacă la Ministerul Economiei”, crede Minea.

Ne puteți urmări și pe Google News

Aurel Tănase, președinte Organizația Interprofesională pentru pentru Produse Agroalimentare de Legume-Fructe, vrea de la anul 2020, crearea unei piețe reglementate pentru legume și fructe, pentru a combate concurența neloială. ”Am avut un succes în pomicultură, în sensul derulării unui program sectorial, dar în celelalte domenii rezultatele nu sunt prea bune. Programele derulate cu fonduri naționale, aprobate de Comisia Europeană, trebuie modernizate. De asemenea, propunem autorităților ca în anul 2020 să fie înființat un SAPARD românesc care să aibă ca obiective înființarea a 30 de hectare de sere și a 400 de hectare de solarii, un program pe care îl estimăm la aproximativ 100 milioane de euro. Acest program ar trebui derulat de organizațiile profesionale în domeniu”, a declarat Tănase.

În ceea ce privește industria laptelui și a ceea ce derivă din acest produs, Dorin Cojocaru, președinte Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, spune că în 2019, Statul mai mult a încurcat decât a ajutat acest sector, și că de la 2020 vrea ca acest domeniu să fie mai bine reglementat. ”În industria alimentară este ca în cea de tehnologia informației, ritmul de schimbare a tehnologiilor este foarte rapid. Dacă nu investești, nu faci față concurenței care vine din Uniunea Europeană, în special din Germania, Franța și Polonia. Există o serie întreagă de produse noi care vin din Europa de Vest, precum produsele de lactate cu arome, laptele fără lactoză ș.a. Noi, românii, am rămas tot la brânză telemea cu roșii. Deci, avem nevoie de diversificare și de noi tehnologii. În al doilea rând, avem nevoie de o îmbunătățire a costurilor. Noi nu reușim să reducem costurile. Spre exemplu, producătorii polonezi nu pierd nimic dintr-un litru de lapte, nu pierd grăsimea, nu pierd zerul. Toate aceste subproduse se folosesc în Polonia, în timp ce în România o bună parte din ele se risipesc”, a precizat Cojocaru.