● Prin Hotărârea nr. 723/2016 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru achiziționarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline și/sau tauri de reproducție din rase de carne”, Guvernul încuraja fermierii să-și ia vaci de lapte. ● După trei luni, alt Guvern emite o Hotărâre privind: Valoarea ajutoarelor financiare care se acordă producătorilor de lapte pentru reducerea producției de lapte
Conform datelor statistice, în România se înregistrează o producţie de lapte de circa 4 milioane tone/ an, ceea ce reprezintă circa 60% din necesarul anual. Din această cantitate se procesează, în fabrici, circa 1,2 milioane tone.
În unităţile înregistrate pe propria răspundere, pe scurt cei care vând direct la consumatori, circa 1 milion de tone, restul de aproximativ 1 milion de tone rămâne pentru autoconsum, sau cum i se mai spune, pentru familie.
Piedici în achiziția de lapte
Ne puteți urmări și pe Google News
Pentru a putea achiziţiona laptele este nevoie de o cisternă frigorifică şi de un punct de colectare, cu un drum de acces pentru maşină. Pare simplu, dar este foarte greu de găsit în România aşa ceva. „Pe lângă faptul că nu avem drumuri de acces, nu avem nici puncte de colectare”, ne spune Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL). „Fermierii nu sunt în asociaţii ca să putem să trimitem cisterna frigorifică, de 25.000 de litri, să colecteze laptele dintr- un punct fix, cu acces la infrastructură, la energie electrică, (pentru pompele de lapte şi la apă, pentru a spăla cisterna - n.r.). Dacă, prin absurd, am putea circula pe drumurile de țară, din poartă în poartă, să colectăm laptele cu găleata, am ajunge la costuri exorbitante și nici nu am avea certitudinea că laptele este pur. Aşa că este mult mai ieftin să importăm lapte din Polonia şi Ungaria”, explică Cojocaru.
Fermierii nu vor să-și amestece laptele
Din totalul de 640.000 de gospodării care au declarat că au vaci, majoritatea au câte două trei capete. APRIL a avut un proiect de dotare a 3.200 de localități cu tancuri de răcire lapte, pe un program de subvenție guvernamentală ce a însumat 8 milioane euro. Din totalul comunelor, doar 36 au acceptat programul“.
„Nu era necesar decât un şopron, conectat la curent electric. Fermierii nu au vrut să se asocieze, nedorind să-şi amestece laptele. Nu au încredere unii în alţii pentru că se ştiu între ei. Unii pun apă peste lapte ca să mărească producția, alții pun substanțe chimice ca să nu se aciduleze, alții dau antibiotic vacilor, iar laptele este viciat și, tot așa”, mai spune șeful APRIL.
Politici guvernamentale confuze
Pe fondul deficitului de lapte din România, fiind un aliment sezonier, cu vârf vara, anul trecut, guvernul a alocat un ajutor de „minimus” pentru achiziționarea de junici gestante în trei luni. Subvenția, din cauza birocrației, în loc să se aplice în mai 2016, a fost împinsă în noiembrie, atunci când, pentru a asigura o continuitate ar fi trebuit să fete junicile, astfel încât să fie asigurat necesarul de lapte pentru iarnă. În martie 2017, APIA anunță că va plăti subvenția pentru reducerea producției de lapte și, dupa două zile, Ministerul Agriculturii anunță că au crescut importurile de lapte! De aici totul devine utopic. Deci, în noiembrie dăm bani să se achiziționeze văcuțe, iar în martie dăm alți bani, ce-i drept europeni, pentru a reduce producția de lapte, iar autoritățile importă lapte?! Și ar mai fi o întrebare: cum demonstrează fermierii că au scăzut producția?
Recomandările noastre
