Primul showman al României moderne. Viața lui Constantin Tănase, artistul care a râs în fața Armatei Roșii

Primul showman al României moderne. Viața lui Constantin Tănase, artistul care a râs în fața Armatei RoșiiSursa foto: Wikipedia

Constantin Tănase, regele umorului interbelic. Marele actor este un veritabil părinte fondator al „revistei” românești.

„Cărăbuș” este pentru teatrul și comedia românească exact ce reprezintă „Academia” lui Platon pentru filosofi.

Constantin Tănase - din Vaslui, în Brăila

Constantin Tănase s-a născut la 5 iulie 1880 la Vaslui. Tatăl lui era laborant de farmacie. Micului Costică nu i-a plăcut școala. Asta nu a însemnat că nu a fost atras de cultură. I-au plăcut spectacolele de teatru. A creat o trupă de copii, apoi a intrat într-un teatru de limbă yiddish.  La 16 ani, nu reușește să intre la Liceul Militar din Iași, respins fiind la proba medicală.

Ajunge la un liceu din Brăila, pe care nu-l termină. Ajunge, dată fiind penuria de învățători, să predea în județ, la două școli, la Cursești și Hârșoveni. Aici, pune accent pe tehnici moderne, pe lecții în aer liber. Elevii au program de muzică, educație fizică. Implică părinții în activități extrașcolare.

Constantin Tănase, în inima Capitalei

La 19 ani, devine militar voluntar la Regimentul 1 Geniu.  În 1901, lăsat la vatră, se înscrie la Conservatorul Dramatic. A absolvit în 1905, după care a început să aibă angajamente. În 1917, s-a căsătorit iar în 1919, a fondat trupa „Cărăbuș”.

Restul, se știe! Constantin Tănase satirizează corupția, favoritismele. Este un fel de „Caragiale” al cupletelor spuse pe scenă. Multe dintre ele i-au fost scrise de către Isac Lazarovici, celebrul Ion Pribeagu. Dacă marele Caragiale era exponentul lumii funcționărești de la începutul secolului XX după ce anterior studiase elita politică și comercială locală sau a Capitalei, inclusiv „mahalaua”, Tănase a ales omul simplu.

Tănase a râs de funcționarii care ignoră omul simplu sau de politicienii care cocoșau contribuabilii cu taxe inventate.

De la început, Trupa „Cărăbuș” a lucrat pe Calea Victoriei, 33-35. Turneele sale au fost extraordinare. Timp de 20 de ani, era adulat la scenă deschisă. A lansat mari actori și a contribuit la formarea unor artiști. O vreme, ca dansatoare, a apărut și Maria Tănase. I-a spus „Mary Athanasiu”, spunând „drăguțo, la Cărăbuș, un singur Tănase apare pe afiș!”

Birlic pierde la Cazinou salariul și apelează la Tănase

Tănase era un om milos. Deși, uneori, Teatrul era înglodat în datorii, ajuta toți angajații. Plătea 2 salarii pe an din care artiștii trebuiau să se descurce. Grigore Vasiliu Birlic era împătimit să joace la Cazinou. După ce a pierdut un milion la Cazinou, s-a dus la Tănase.  Acesta doar ce îi dăduse salariul semestrial.

Tănase i-a dat un milion lei, iar Birlic l-a jucat la Sinaia. A câștigat 2 milioane, dând datoria lui Tănase și celălalt milion ducându-l acasă. Tănase a rămas mereu în memoria publicului pentru stilul său vestimentar. Prefera costumul cadrilat. Purta melon, floare la butonieră și nelipsitul său baston.

 

Sfârșitul

Constantin Tănase a decedat la 29 august 1945. Ar fi avut neplăceri din partea ofițerilor politici ai Armatei Roșii. Evident, nici noul guvern comunist instalat la 6 martie 1945 nu-l agrea foarte tare.  Asta, pentru că râdea de pasiunea soldaților sovietici pentru ceasuri. Râdea și de apetența lor de a șefui casele românilor pentru bunuri de valoare, mâncare și băutură.