Previziunile Ministerului Finanțelor în ceea ce privește evoluția economică a României se arată optimiste, însă, cu toate acestea, există anumiți factori de risc cu care România se va confrunta în continuare și care ar putea să reducă ritmul creșterii economice și să erodeze puterea de cumpărare.

Pentru anul 2023, bugetul a fost construit pe baza unei încetiniri economice, însă pentru următorii ani se anticipează creșteri anuale ale PIB-ului în jurul a 5%, plus creșteri ale câștigului salarial net. Cu toate că este prevăzută o creștere economică, România se va confrunta cu o serie de riscuri în anii următori, primul dintre ele fiind legat de războiul din Ucraina.

Economia românească se va confrunta cu riscuri majore

Războiul a dus la creșterea prețurilor produselor energetice și a unor materii prime și a afectat mai multe categorii ale populației.

„Deși perturbările pe lanțurile de aprovizionare se așteaptă să se mențină și pe parcursul anului 2023, persistența acestora pe o perioadă mai îndelungată de timp devine un risc pentru evoluția economiei mondiale.

Perturbările cauzate de această agresiune în cazul importurilor de energie din Rusia au înrăutățit perspectivele de creștere, în special pentru zona euro și pot provoca prejudicii suplimentare”, se arată în raportul privind situația macroeconomică și proiecția acesteia pe anii 2024-2026 al Ministerului Finanțelor.

Astfel, dacă prețurile produselor continuă să se menține la un nivel ridicat, există riscul reducerii creșterii economice și al slăbirii puterii de cumpărare.

De cealaltă parte, există premise pentru o creștere economică peste așteptări, susținute de materializarea mai rapidă a reformelor și investițiilor prevăzute din fonduri europene, prin PNRR.

Și prețurile la energie ar putea da planurile peste cap, temerea fiind legată îndeosebi de trimestrul III, atunci când se va încheia schema de sprijin energetic pentru populație.

Reducerea deficitului bugetar, principalul obiectiv al României

Un alt obiectiv al României este reducerea deficitului bugetar, care a crescut ca urmare a pandemiei de SARS-CoV-2. Este anticipată și o schimbare a structurii cheltuielilor statului român pentru intervalul menționat. Fondurile alocate investițiilor vor crește de la an la an, ajungând la 152,4 miliarde lei în 2026, față de 112,3 miliarde, cât vor fi utilizați anul viitor.

Vor crește și cheltuielile de personal de la 127,6 șa 142,7 miliarde lei, însă acestea se vor reduce ca pondere în PIB, potrivit Fanatik.