Economie
Previziunile făcute de Mircea Coșea înainte de a muri: „Economia României nu mai suportă creșteri de taxe și impozite”
Sursa: arhivă EVZ
Din cuprinsul articolului
Economistul și profesorul universitar Mircea Coșea a transmis un semnal de alarmă în ultimele sale intervenții la România TV înainte de a înceta din viață. Analist economic cu o carieră de decenii și fost vicepremier, Coșea a avertizat că economiei românești îi este din ce în ce mai greu să facă față presiunilor fiscale și că noi majorări de taxe și impozite nu ar fi sustenabile în actualul context economic.
Păstrând contextul observațiilor sale, analistul a insistat pe faptul că România se confruntă cu provocări structurale grave pe termen scurt și mediu, iar măsurile fiscale adoptate sau anticipate ar putea agrava instabilitatea economică dacă nu sunt însoțite de reforme profunde.
Coșea despre limitele fiscalității: statul nu mai poate „încasa”
Mircea Coșea a susținut că economia nu mai poate suporta presiunea unei majorări a impozitelor și taxelor într-un moment în care consumatorii și companiile sunt deja afectați de scumpiri, inflație și costuri ridicate de finanțare. Potrivit analistului, continuarea creșterii poverii fiscale ar putea reduce și mai mult puterea de cumpărare și ar disincentiva investițiile, atât interne, cât și străine.
În opinia lui Coșea, aceste politici fiscale riscă să adâncească dificultățile mediului de afaceri și să afecteze în mod negativ rata de creștere economică, într-un context în care resursele disponibile pentru investiții productive sunt limitate din cauza bugetului restrâns.
Semnale de alarmă pentru 2026: risc de acutizare a problemelor
Analistul a pus accentul nu doar pe situația curentă, ci și pe perspectivele pentru anul următor. Marginalizând orice optimism nefundamentat, Mircea Coșea a sugerat că economia se află într-un punct critic, iar politicile fiscale adoptate fără un plan coerent de creștere și investiții ar putea duce la o deteriorare a economiei în 2026.
Mai multe predicții ale sale din anul anterior indicau deja pericole similare legate de majorări de taxe, de lipsa de predictibilitate fiscală și de un guvern care, în opinia sa, nu ar fi oferit soluții eficiente pentru stimularea creșterii economice.
Mircea Cosea
Critica asupra strategiei economice a guvernului
Mircea Coșea a fost un critic vocal al strategiilor fiscale și al modului în care politica economică este gestionată la nivelul ministerelor. În declarațiile sale anterioare, profesorul a subliniat că reducerile de cheltuieli sau transferurile fiscale nu sunt suficiente pentru a stimula economia, iar fără reforme structurale profunde și investiții reale în sectoare productive, economia ar putea intra într-un ciclu deficitar.
Analistul a evidențiat, de asemenea, că majorarea impozitelor poate avea un efect contradictoriu: în loc să aducă mai mulți bani la buget, ar putea reduce consumul și investițiile, afectând astfel veniturile statului pe termen mediu.
Priorități pentru stabilitatea economică
În ultimele sale intervenții, Coșea a sugerat că pentru a contracara perspectivele sumbre este nevoie de:
-
Stimularea investițiilor, atât publice, cât și private, în sectoare cu potențial de creștere;
-
Politici fiscale predictibile, care să ofere certitudini mediului de afaceri;
-
Reducerea poverii administrative și birocratice, în special pentru IMM-uri;
-
Valorificarea resurselor naturale și a producției interne, în loc să se bazeze excesiv pe importuri.
El a accentuat ideea că fără asemenea reforme, România ar putea fi prinsă într-un ciclu de stagnare sau chiar de regres economic, contrar așteptărilor pentru o dezvoltare sustenabilă după anii de creștere post-pandemie.
Moartea profesorului și impactul asupra dezbaterii publice
Mircea Coșea s-a stins din viață la vârsta de 83 de ani, punând capăt unei cariere lungi în universitate și analiza economică. Moartea sa a fost anunțată în decembrie 2025, iar reacțiile din mediul academic și economic au subliniat contribuția sa la dezbaterile privind evoluția economiei românești.
Deși opiniile sale erau adesea critice, acestea reflectau preocupări reale privind sustenabilitatea modelului economic și fiscal din România și continuă să fie citate în dezbaterile publice despre direcțiile care ar trebui urmate pentru redresarea și stabilitatea economică.
