Preţul energiei pe bursă în România, mai mare ca în Ungaria sau Cehia

Preţul energiei pe piaţa spot a bursei administrate de OPCOM a scăzut sub 100 de euro pe MWh, fiind mai mare în unele intervale orare decât în Ungaria, Cehia şi Slovacia, ţările cu care România este cuplată, arată datele de pe site-ul OPCOM.

Astfel, maximul de preţ pe piaţa spot pentru ziua de luni este de 450 de lei pe MWh (99,65 euro pe MWh) pentru orele 9:00 - 10:00. În acelaşi interval, în Ungaria energia costă 97,96 euro pe MWh, iar în Cehia şi Slovacia - 84 de euro pe MWh, transmite Agerpres. 

Pe tot parcursul zilei, preţul în România este fie la acelaşi nivel cu cel din ţările cu care este cuplată, fie mai mare. 

Recordul de preţ pe piaţa spot românească a fost înregistrat miercuri, 1 februarie, când un MWh s-a tranzacţionat cu 680 de lei. De altfel, România a înregistrat în două zile, respectiv 15 şi 23 ianuarie 2017, cel mai mare preţ al energiei din Europa, ajungând la 74,92 de euro pe MWh, respectiv 96,52 de euro pe MWh. Cel mai mare preţ în această iarnă din Europa s-a înregistrat în Ungaria, respectiv 300 de euro pe MWh. 

Povești de antreprenori: Ionel Burtea a început cu un hectar de fructe de pădure și a ajuns la afaceri de peste 8 milioane de euro

De ce a început Gheorghe Gheorghiu-Dej desprinderea de URSS? Află răspunsul din noul număr „Evenimentul Istoric”

Într-o analiză a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), publicată la sfârşitul săptămânii trecute, se arată că manipularea pieţei nu este una dintre cauzele pentru care preţul energiei a atins cote-record în luna ianuarie la bursă, în schimb motivele ţin de denunţarea unor contracte, de comportamentul jucătorilor, precum şi de lipsa apei şi a stocurilor de cărbune. 

"La PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare, piaţa spot - n. r.) nu există participanţi dominanţi, iar funcţionarea interconectată a eliminat practic posibilităţile de manipulare a acestei pieţe", spune una dintre concluziile analizei. 

În schimb, ANRE arată că majorarea preţului se datorează în principal: scăderii artificiale a PIP (preţul de închidere a pieţei - n. r.) în anii 2015 şi 2016, cu mici excepţii, ca urmare a ofertelor la preţuri mici introduse de producătorii din surse regenerabile; în aceste condiţii furnizorii au identificat PZU ca sursă de achiziţie ce modifică semnificativ preţul portofoliului, astfel încât unii furnizori şi-au crescut treptat ponderea achiziţiei din PZU în portofoliu; diminuării resurselor hidro, care afectează întreaga piaţă, prin reducerea ofertei de vânzare şi creşterea celei de cumpărare PZU, ca şi prin diminuarea disponibilului pe piaţa de echilibrare (PE).