Interesul național al Ungariei este o Ucraină suverană, puternică, democratică, care asigură cetăţenilor săi, printre care şi maghiarilor care trăiesc acolo, oportunităţi de viaţă, a declarat László Kövér.

Preşedintele Parlamentului ungar a vorbit în cadrul emisiunii intitulate "Aréna", difuzată de InfoRádió, şi despre politica de sancţiuni, relaţiile de cooperare ale ţărilor Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia - V4), precum şi despre angajamentele asumate de Uniunea Europeană.

În interviul acordat pentru InfoRádió, preşedintele Legislativului de la Budapesta a menţionat: Războiul ruso-ucrainean a schimbat harta geopolitică a lumii. Odată cu declanşarea politicii de sancţiuni a devenit tot mai clar că există tendinţe pentru desprinderea Rusiei, din punct de vedere economic şi politic, de Europa, de Uniunea Europeană, prin crearea unei "noi cortine de fier". Acestea nu sunt neapărat iniţiative europene, dar din anumite motive elita politică europeană a devenit un susținător entuziast al acestui lucru, potrivit hirado.hu.

Potrivit oficialului ungar, toate acestea înseamnă că o cooperare economică și politică convergentă, bazată pe luarea în considerare reciprocă şi echitabilă a intereselor, care ar fi putut crea o Eurasia unificată din Portugalia până în Asia de Sud-Est, pare să eșueze în acest moment.

Preşedintele Parlamentului ungar a subliniat: Rusia nu poate fi scutită de acuzaţia săvârşirii unor agresiuni nici pe baza dreptului internaţional şi nici pe baza regulilor umane, morale. "Cine trage primul foc de armă este în principiu responsabil", a spus László Kövér. În opinia sa, şi lumea occidentală a făcut o greşeală strategică atunci, când a încercat nu numai să îndepărteze Ucraina de sfera de interes rusească, dar și să o transforme într-o populație mare și o bază armată împotriva Rusiei.

Politica de sancțiuni a afectat mult mai mult Europa decât Rusia, a spus László Kövér, care a subliniat: Ar trebui să luptăm în Europa Centrală pentru ca regiunea să nu devină periferia de est a unui imperiu nord-atlantic și să rămână mai degrabă o zonă intermediară, aşa cum a fost până acum. Ar fi necesară încheierea conflictului armat cât mai curând și apoi ar fi necesar un nou sistem de pace central-european sau european în care să fie luate în considerare nevoile echitabile de securitate ale fiecăruia.

”Există o fractură vizibilă în Europa Centrală”

Referitor la Ucraina, oficialul ungar a menţionat: Sunt multe de făcut până când, într-adevăr, va deveni - cu ajutorul Occidentului - o ţară care poate fi luată în considerare pentru aderarea la UE. Aceasta este şi în interesul ungurilor, în această direcţie trebuie să depunem eforturi, iar în ceea ce privește dreptul internațional, suveranitatea Ucrainei se află între granițele sale stabilite la nivel internațional şi trebuie să revendice, inclusiv Peninsula Crimeea. În acest sens o schimbare se va produce numai dacă îşi doreşte şi Ucraina.

În legătură cu NATO, László Kövér a spus: În acest moment trebuie să adopte o poziţie defensivă şi trebuie să se pregătească pentru scenariul, altfel puțin probabil, ca Rusia să extindă acest război pe teritoriul unuia dintre statele membre NATO. El a lăudat conducerea politică și militară a NATO pentru cursul înțelept de acțiune prin care încearcă să împiedice posibilitatea escaladării acestui război.

Preşedintele Parlamentului de la Budapesta a mai precizat: Există o fractură vizibilă în Europa Centrală, între statele baltice, Polonia și România, care insistă să se rupă odată pentru totdeauna de Rusia, și respectiv între Cehia, Slovacia și Ungaria, ţări care sunt mai degrabă de partea păcii. "Ar trebui să ne aşezăm pentru a înţelege poziţia celuilalt", a spus László Kövér, care consideră că ar fi bine dacă Grupul de la Visegrad ar putea reveni pe calea unde s-a concentrat asupra acelor probleme în care exista un acord semnificativ sau o identitate de interese.Vorbind despre sancţiuni, a spus: Ar fi nevoie de o cale de mijloc normală, însă nici nu ar fi trebuit să mergem pe o stradă care părea chiar de la început o fundătură.

Despre votarea sancţiunilor a spus: Dacă tot ceea ce poate face Guvernul ungar este să îndepărteze Ungaria de consecințele sancțiunilor care o afectează cel mai mult, atunci este corect dacă se străduiește doar pentru atât și, dacă poate, atunci să facă un compromis.

Preşedintele Parlamentului ungar a amintit, drept exemplu, de Danemarca, cea care încă în momentul aderării a impus anumite condiții asupra tipului de cooperare europeană la care nu dorea să participe, şi aşa au procedat şi britanicii.

Referitor la procedura de condiţionalitate europeană, László Kövér a subliniat: Cetăţenii ungari au îndeplinit, practic, toate criteriile care au fost stabilite într-un proces de negociere cu Comisia Europeană. Printre angajamente, există unul  - respectiv modificarea competențelor dintre Consiliul Național al Justiției și Consiliul Național al Judecătorilor -, care "va aluneca în timp în sarcinile legislative de primăvară". De asemenea, supunerea la vot a aderării Finlandei şi Suediei la NATO va avea loc, probabil, la începutul sesiunii de primăvară a Parlamentului.

Potrivit aşteptărilor lui László Kövér, în anul electoral 2024 în centrul dezbaterilor se va afla încheierea războiului şi gestionarea consecinţelor acestuia. Evident că şi alegerile pentru Parlamentul European se vor referi la calea care ar trebui să o urmeze în continuare Uniunea Europeană pentru a începe un nou ciclu. Întrebarea este dacă avem suveranitatea de a ne formula propriile interese și apoi de a le rezolva printr-o soluţie comună în cadrul unor dezbateri, prin argumentare, chiar prin discursuri democratice şi prin contradicţii, dar într-un fel de compromis.

Potrivit lui László Kövér, aceasta este esența Uniunii și oricine încearcă să implementeze o politică diferită merge împotriva ideii pentru care a fost creată Uniunea Europeană. Aşadar, în mod paradoxal, cu cât guvernele, care vor fi reprezentate în Consiliul European  - deși acest lucru nu este decis de alegerile pentru Parlamentul European - vor fi mai naționale, şansele sunt cu atât mai mari ca Europa să dezvolte o politică optimă în ceea ce privește propriile interese europene comune, a afirmat László Kövér în cadrul interviului acordat pentru InfoRádió. (Rador)