În săptămânile premergătoare invaziei din Ucraina, Rusia a organizat manevre comune cu Belarus, vecinul său aliat, comasând la frontiera ucraineană zeci de mii de soldați, deși liderii celor două țări au negat informațiile potrivit cărora Kremlinul ar intenționa să declanșeze un război.

Sâmbătă, președintele Vladimir V. Putin s-a întîlnit cu președintele belarus, Aleksandr G. Lukașenko, la Sankt Petersburg, promițând armament cu focoase nucleare, niște arme care, potrivit declarațiilor lui Lukașenko - poreclit totodată și „ultimul dictator al Europe”- ar face ca țara sa să fie pregătită ‘în fața oricăror amenințări‘.

Putin a promis ca, ‘în câteva luni’, să trimită niște sisteme de rachete tip Iskander - M, cu o rază de acțiune de aproximativ 500 km, care pot funcționa atât cu focoase convenționaale, cât și cu focoase nucleare, el promițând totodată și modernizarea avioanelor de război belaruse, de tip Su-25, după ce Lukașenko l-a rugat pe liderul rus să facă în așa fel încât avioanele sale să poată transporta armament nuclear.

“Trebuie să fim pregătiți pentru orice, astfel încât să putem folosi armament greu ca să ne apărăm patria, de la Brest la Vladivostok”, a spus Lukașenko, el făcând astfel referire la cel mai vestic oraș din Belarus și la portul rusec din Extremul Orient.

În timpul întrevederii celor doi, forțele armate belaruse erau din nou mobilizate în cadrul unor manevre desfășurate într-o zonă de lângă Kiev, capitala Ucrainei, amenințând astfel să sporească tensiunile într-o regiune și așa instabilă și să facă Ucraina să-și pună grănicerii în stare de alertă.

Moralul soldaților belaruși este și el destul de scăzut

Oficialii ucraineni și observatorii occidentali cred însă că este puțin probabil ca Belarus, o fostă republică sovietică cu 9,4 milioane de locuitori, să se implice direct în război, date fiind riscurile unor revolte sociale și cele vizând subminarea puterii lui Lukașenko. Potrivit declarațiilor lui Pavel P. Latușko, un fost înalt oficial belarus care a fugit din țară, moralul soldaților belaruși este și el destul de scăzut, scrie nytimes.com.

Cu toate acestea, analiștii cred că Lukașenko, un dictator credincios Kremlinului, încearcă disperat să-și demonstreze importanțaa în fața lui Putin. El s-a dovedit un prieten credincios încă de pe vremea când Putin i-a întărit forțele de securitate pentru a-l ajuta să înăbușe protestele de masă care au urmat victoriei sale, puțin plauzibile de altfel, în contestatele alegeri prezidențiale din 2020.

Fost director al unei gospodării colective sovietice de porci, Lukașenko și-a păstrat puterea în Belarus timp de aproape 30 de ani, oscilând cu dibăcie între Est și Vest și stârnind cele două părți una împotriva celeilalte. Dar după revoltele împotriva sa de anul trecut, el a devenit tot mai dependent de Kremlin, arătându-se docil față de Putin.

Este o chestiune de timp ca Lukașenko să se implice mai direct în război

Unii analiști cred că este doar o chestiune de timp până când, date fiind presiunile exercitate de forțele lui Putin, Lukașenko să se implice mai direct în război, punându-se astfel într-o dilemă existențială. Implicarea sa directă în conflict i-ar putea submina sprijinul din țară, dar, dacă el nu face ce îi spune Putin, liderul rus ar putea riposta, încercând să forțeze înlăturarea sa de la putere.

Potrivit dclarațiilor lui Oleksandr Motuzianik, purtătorul de cuvânt aal Ministerului Apărării din Ucraina, în cadrul manevrelor de la sfârșitul acestei săptămâni, armata belarusă a trimis între 3500 și 4000 de militari în apropierea graniței. Armata belarusă numără circa 60000 de militari, dar Lukașenko dorește să o suplimenteze cu încă 20000 de oameni.

Ministerul belarus al Apărării a anunțat că forțele sale speciale vor participa la manevre care vor avea loc în Gomel, o regiune din sud-estul țării, aflată la doar 100 km. de Kiev.