Gergely Olosz şi-a anunţat, aseară, demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), informează Mediafax.

Acesta a motivat că a luat această decizie deoarece, miercuri, a depus jurământul ca deputat UDMR în Parlament.

Gergely Olosz a adăugat că gestul său este şi o "chestiune de onoare" şi că nu doreşte să decredibilizeze instituţia prin informaţiile legate de salariul său şi al altor angajaţi ANRE, care au circulat în presă în ultimele zile.

"Putem vorbi de o adevărată campanie care afectează nu numai o persoană sau un grup de persoane, ci instituţia şi stabilitatea economiei naţionale în ansamblu. Dacă această campanie mă vizează pe mine personal, atunci e de datoria mea să-mi dau demisia şi să mă distanţez de instituţia ANRE, asupra căreia nu trebuie să planeze nicio suspiciune. Dacă atacurile vizează Autoritatea, atunci demisia mea va ajuta la lămurirea opiniei publice şi a organelor în drept asupra surselor şi mobilurilor acestor atacuri", a precizat Olosz.

El a susţinut că ANRE deţine în domeniul energetic o poziţie similară cu aceea a Băncii Naţionale în domeniul financiar şi, de aceea, este extrem de important ca stabilitatea şi credibilitatea instituţiei să fie protejate.

Olosz a opinat că este total incorect ca opinia publică să rămână cu impresia creată de mass-media în ultimele zile prin zvonurile aberante despre salariile din ANRE.

"Precizez că nici eu şi nici colegii mei nu am avut venituri de 50.000 euro pe lună, aşa cum au susţinut unele televiziuni şi ziare, mai ales că am dovedit cu acte că veniturile respective, inclusiv sporurile, primele şi indemnizaţiile, sunt de aproape 20 de ori mai mici decât sumele vehiculate", a subliniat acesta.

Şefii de agenţii numiţi politic ne ţin departe de normele UE

COMPARAŢIE. În ţările Uniunii Europene, preşedinţii autorităţilor similare sunt puşi de parlament în funcţie de criteriile profesionale.

Intenţia autorităţilor din România de a se alinia standardelor instituţionale din statele UE este din start sortită eşecului, atâta vreme cât majoritatea covârşitoare a agenţiilor care reglementează cele mai importante domenii economice şi sociale sunt negociate politic între partidele aflate la guvernare, iar conducerea lor nu este încredinţ ată pe criterii profesionale. În contradicţie cu situaţia din România, în ţările dezvoltate din Occident, invocate mereu ca modele de către politicienii români, prima condiţie pentru acceptarea unei persoane într-o funcţie de conducere a uneia dintre aceste agenţii este independenţa politică, ce denotă integritate morală.

„Persoanele din conducerea reglementatorilor din energie în cele mai multe ţări din Europa trebuie să fie total neutre politic, atât în faţa parlamentului, cât şi în faţa guvernului. O altă regulă este independenţa financiară a reglementatorilor, pentru a nu depinde de anumite foruri de conducere ale statului“, ne-a declarat Jean Constantinescu, fost preşedinte al ANRE. El a dat ca exemplu Anglia - ţara cu una dintre cele mai să- nătoase reglementări -, Franţa, Germania şi ţările nordice. Reglementatorii români au un număr de angajaţi mai mare de câteva ori decât cei din restul Europei, unde, de regulă, forul tutelar este parlamentul. EVZ vă prezintă situaţia din România a 10 agenţii, ale căror decizii se răsfrâng asupra populaţiei şi asupra economiei. (A contribuit Liviana Rotaru)

ANRE

Gergely Olosz, membru UDMR - mai 2007

Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) le acordă licenţe de producere, distribuţie şi furnizare operatorilor din domeniu şi stabileşte preţurile pentru populaţie şi firme. ANRE a fuzionat cu Autoritatea similară din domeniul gazelor naturale, în mai 2007. La acea vreme, ANRE era condusă de Nicolae Opriş, susţinut de Partidul Democrat, astfel că şefia noii entităţi i-a revenit preşedintelui din domeniul gazelor, Gergely Olosz, membru UDMR, numit printr-o decizie a premierului în urma negocierilor dintre partidele de la guvernare. ANRE se autofinanţează din tarifele percepute celor care deţin licenţe. Potrivit declaraţiei de avere, Olosz avea un salariu net anual de 115.449 de lei. Gergely Olosz şi-a anunţat aseară demisia din funcţia de preşedinte ANRE. ANRM

Bogdan Găbudeanu, membru PNL - noiembrie 2006

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţie aflată în coordonarea Cancelariei primului-ministru, gestionează resursele minerale şi petrolifere, precum şi fondul geologic din proprietatea publică a statului. Agenţia negociază clauzele acordurilor petroliere şi ale licenţelor miniere şi reglementează operaţiunile din domeniu. La conducerea ANRM, premierul Tăriceanu l-a numit, în noiembrie 2006, pe Bogdan Găbudeanu. Conform declaraţiei de avere, acesta are un salariu net anual de 124.800 de lei din funcţia de preşedinte al ANRM. Agenţia virează în bugetul de stat tarifele percepute de la operatorii din domeniu pentru actele eliberate. ANRSC Marian Bîgiu, membru PNL - mai 2007

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) a fost înfiinţată în 2002, în subordinea Ministerului Internelor, pentru a reglementa şi monitoriza activităţile de utilităţi publice, precum alimentarea cu apă, canalizarea, iluminatul public şi salubrizarea localităţilor. Instituţia se finanţează din venituri proprii, rezultate din tarifele aferente licenţelor. Preşedinte este Marian Bîgiu, fost prefect de Bacău din partea PNL, numit printr-o decizie a premierului Tăriceanu la conducerea ANRSC în mai 2007. Cea pe care a înlocuit-o, Jeanina Preda, soţia democratului Cezar Preda, avea un salariu net anual de 40.915 lei. ANC

Liviu Nistoran, fost membru PD, septembrie 2008

Autoritatea Naţională de Comunicaţii (ANC) este organismul care reglementează piaţa de telecomunicaţii din România, estimată la 4,5 miliarde de euro. ANC este organizată şi funcţionează sub coordonarea primului-ministru. Instituţia are venituri proprii, iar bugetul se aprobă prin hotărâre de Guvern. Conducerea ANC este asigurată de un preşedinte şi de 2 vicepreşedinţi, numiţi de primul-ministru pe o perioadă de 5 ani. Actualul preşedinte este Dorin Liviu Nistoran. Acesta are un salariu, cu sporuri şi indemnizaţii, de peste 4.000 de euro pe lună. Fost şef al instituţiei a fost Radu Georgescu. Structura şi numele instituţiei au fost schimbate prin hotărâre de guvern.

CNCAN

Vajda Borbala, membru UDMR - martie 2008

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare se află în coordonarea Cancelariei primului-ministru. Instituţia monitorizează activitatea operatorilor din domeniul nuclear. Conducerea este asigurată, din martie 2008, de Vajda Borbala, care l-a înlocuit în funcţie pe Vilmos Zsombori, devenit, între timp, senator. Ambii sunt membri UDMR, partid căruia i-a revenit conducerea comisiei, după negocieri politice. Vajda Borbala a deţinut, anterior, funcţia de director executiv al Oficiului Teritorial pentru IMM-uri Bucureşti, de unde a încasat 5.342 de lei. De asemenea, conform declaraţiei ei de avere, deţine o participaţie de 58% la firma Leida Imp Exp.

CSA

Angela Toncescu - iunie 2006, propusă de PNL

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) este „arbitrul“ de pe piaţa asigurărilor şi veghează modul în care companiile de profil îşi derulează activitatea, în raport cu clienţii şi cu concurenţa. E o instituţie publică finanţată autonom, din contribuţiile asigurătorilor. Şefa CSA, Angela Toncescu, l-a înlocuit pe Nicolae Crişan. Potrivit ziarului „Adevărul“, în 2007, Toncescu a încasat venituri de 1.256.809 lei (27.000 de euro pe lună) de la CSA. Ea deţine patru terenuri în judeţul Argeş şi un apartament în Bucureşti. Anterior numirii în fruntea CSA, Toncescu a fost director executiv la RAI Asigurări, dar şi preşedinte al Asirom.

CNSC

Mihai Prisăcariu - de la înfiinţarea din 2006

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) este „instanţa“ care monitorizează modul de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de derulare a licitaţiilor desfăşurate de instituţiile statului. CNSC este finanţat din bani publici, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului, căruia i se subordonează direct. Angajaţii consiliului au statut de funcţionari publici, preşedintele este numit de o comisie parlamentară. Mihai Prisăcariu deţine această funcţie din 2006, de la înfiinţarea organismului. El încasează un salariu anual de 68.560 de lei şi a fost membru PNL, după ce a trecut meteoric prin PSD. Nu are afaceri colaterale. ISC

Dorina Isopescu, sprijinită de PNL - în funcţie din 2005

Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) îşi derulează activitatea sub controlul guvernului şi este coordonat direct de premier, prin intermediul Cancelariei. Inspectoratul avizează investiţiile din fonduri publice în domeniul construcţiilor şi supraveghează piaţa pe care se derulează acestea. ISC-ul cheltuieşte bani proveniţi din fonduri proprii, acumulate de la constructorii a căror activitate o monitorizează. Isopescu are rang de inspector general de stat. Din declaraţia sa de avere, rezultă un salariu anual de 101.955 de lei, încasat de la ICS, la care se adaugă 55.054 de lei, venituri provenite din activităţi didactice şi de cercetare. AVAS Teodor Atanasiu, vicepreşedinte PNL - octombrie 2007

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) gestionează companiile naţionale ale statului în vederea privatizării. Procesul urmă- reşte rentabilizarea patrimoniului (imobile, terenuri, active) şi vânzarea lui. Aflată în subordinea premierului, autoritatea se autofinanţ ează. Teodor Atanasiu, preşedintele AVAS, este un cunoscut demnitar liberal. El are rang de ministru-secretar de stat şi numai în 2007 a încasat 529.107 lei din salariu şi din indemnizaţii suplimentare. Atanasiu a fost vicepre- şedinte al Comisie de coordonareprivatizare a Electrica Muntenia Sud SA şi membru în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al Eximbank (de stat).

CC

Gheorge Oprescu, septembrie 2007 - apolitic

Consiliul Concurenţei (CC) este autoritatea administrativă autonomă care trebuie să asigure un mediu de afaceri competitiv, să protejeze interesele consumatorilor şi să sesizeze guvernul, în situaţia în care un agent economic a instituit un monopol. CC monitorizează pieţele de vehiculare a banilor şi reprezintă statul în relaţia cu instituţiile străine de profil. CC se autofinanţează, iar preşedintele său, Gheorghe Oprescu, a fost propus de premierul Tăriceanu şi numit în funcţie prin decret prezidenţial, în septembrie 2007. Oprescu încasează un salariu anual de 33.871 de lei, sumă căreia i se adaugă alţi 90.085 de lei - bani proveniţi din activităţi didactice.

DECIZIE

Guvernul taie din lefurile reglementatorilor

Şefii de agenţii şi autorităţi guvernamentale vor fi remuneraţi la nivelul maxim al salariului unui secretar de stat, potrivit unui comunicat al executivului. Măsura va fi inclusă într-o notă comună a Ministerului Economiei şi Finanţelor şi a Ministerului Muncii, care va fi prezentată astăzi, în şedinţa cabinetului Tăriceanu. Nota va cuprinde o serie de principii privind salarizarea angajaţilor din cadrul autorităţilor şi agenţiilor aflate în coordonarea guvernului şi din cadrul societăţilor de stat.

Astfel, în cadrul acestora, salarizarea va fi efectuată în funcţie de performanţă. În ceea ce priveşte agenţiile şi autorităţile, câştigurile nu vor mai fi stabilite prin negocieri în interiorul instituţiei, ci pe baza unei grile. Prin urmare, dacă remuneraţia şefilor acestor instituţii va fi asimilată la nivelul unui secretar de stat, ceilalţi angajaţi vor primi venituri similare cu cele din ministere.

Totodată, s-a stabilit că un secretar de stat sau orice altă persoană din aceste instituţii poate să facă parte dintr-un singur Consiliu de Administraţ ie al unei societăţi la care statul este acţionar sau al unei autorităţi publice. Mai mult, surse guvernamentale au declarat, pentru EVZ, că în pachetul de măsuri privind limitarea unor câştiguri nejustificate va fi inclusă limitarea sporurilor la cele existente în legile de bază şi stabilirea celor speciale printr-o comisie din care să facă parte reprezentanţi ai instituţiei, ai Ministerului Finanţelor şi cel al Muncii.

Mai mult, excedentele bugetare, care, de cele mai multe ori, se reportau pentru anul următor, vor fi virate în bugetul de stat. Toate aceste soluţii au fost tranşate după ce premierul a solicitat, săptămâna trecută, şefului Cancelariei să realizeze o anchetă în urma dezvăluirilor din presă a salariilor unor şefi de autorităţi.

SENATUL EVZ: Scandalul salariilor publice şi ce ar fi de făcut