Premierul Ludovic Orban a afirmat, sâmbătă, că este foarte interesat de orice carte care apare în librării, pe care, desigur, o va lectura, despre viaţa şi activitatea lui Ionel Brătianu şi a liderilor Partidului Naţional Liberal.

De asemenea, Orban a mai spus că face acest lucru pentru a găsi resorturile interioare care au determinat acţiunea politică a acestora

El a fost prezent la lansarea volumelor „Discursurile lui Ion I. C. Brătianu", care a avut loc la Târgul Gaudeamus.

„Orice fel de carte nouă despre viaţa şi activitatea lui Ionel Brătianu şi a liderilor Partidului Naţional Liberal, care sunt asociaţi practic cu cele mai multe realizări ale României moderne, această carte şi multe alte cărţi, întotdeauna le voi citi cu extrem de mult interes pentru a găsi resorturile interioare care au determinat acţiunea politică a lui Ionel Brătianu şi a celorlalţi membri remarcabili ai Partidului Naţional Liberal", a spus Orban.

Şeful Executivului a precizat că a citit şi a reţinut din introducerea volumelor cele 10 criterii, decalogul omului de stat Ion I. C. Brătianu.

„Citind din introducerea scrisă la această carte să ştiţi că am reţinut din cele 10 criterii decalogul unui om de stat: existenţa unui proiect pentru ţară, adecvarea la spiritul vremii, realismul şi cumpătarea în relaţiile internaţionale, forţa morală de care a dat dovadă Ionel Brătianu, smerenia politică, patriotismul luminat, răbdarea strategică, pragmatismul, forţa de negociere şi statura de om de stat care acţionează în numele intereselor fundamentale ale ţării al cărei destin este chemat să îl realizeze pentru naţiune", a subliniat Ludovic Orban.

Profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române, a evidenţiat importanţa proiectului restituirii operei lui Ion I. C. Brătianu.

„Reeditarea operelor unei personalităţi ilustre riscă să rămână un gest muzeal. Nu asta este intenţia noastră. Personalitatea lui Ion I. C. Brătianu, dincolo de meritele istorice incontestabile şi de nimeni tăgăduite, se cuvine redată publicului, în toată amploarea ei, pentru că marea figură istorică căreia îi datorăm în cea mai mare măsură Centenarul sărbătorit anul trecut are încă multe a ne învăţa. Acesta este motivul pentru care, în introducerea intitulată 'Ce avem de învăţat de la Ion I. C. Brătianu - 10 lecţii pentru politicienii de azi' nu am făcut un rezumat al laborioasei sale activităţi politice şi doctrinare, ci am încercat să degajez, bazat pe aceasta, cele 10 lecţii imprescriptibile pe care marele Ion I. C. Brătianu le lasă oamenilor politici de azi - cei care vor să devină cu adevărat oameni de stat. Decalogul unui politician care mai are şi astăzi ceva de spus", a precizat Dan Dungaciu.

De asemenea, la eveniment a fost prezent şi academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, care a afirmat că marele „patriot şi negociator de primă mână" rămâne „cea mai frumoasă podoabă politică, alături de cealaltă figură politică - Iuliu Maniu", iar jurnalistul Ion M. Ioniţă, redactor-şef al Revistei „Historia", a arătat că „nu se poate face politică fără istorie, iar dacă se face acest lucru este catastrofal".

Nicolae Noica, membru corespondent al Academiei Române, s-a declarat impresionat de activitatea de inginer a marelui bărbat de stat şi a evidenţiat faptul că Ion I. C. Brătianu a lucrat la ridicarea Turnului Eiffel, precum şi la construcţia Podului de la Cernavodă, alături de mentorul său Anghel Saligny.

Editura ISPRI şi-a asumat proiectul de tipărire a operei complete a omului de stat Ion I. C. Brătianu, formată din discursuri, volume, scrisori etc., rostite până la data de 27 noiembrie 1927, când a decedat marele om politic.

Editura va începe retipărirea celor patru volume ale ediţiei Fotino (republicată acum în două volume masive), unde discursurile s-au oprit odată cu volumul al IV-lea, la data de 1 noiembrie 1918.

„Prin urmare, în ediţia lui George Fotino lipsesc cu desăvârşire discursurile lui Brătianu dintr-o perioadă însemnată a activităţii sale politice cuprinsă între noiembrie 1918 - noiembrie 1927. Urmează de aici înainte un demers constant de aducere în faţa contemporaneităţii a unuia dintre părinţii fondatori ai României moderne şi mari", precizează ISPRI, potrivit agerpres.ro