Iisus Hristos ne întreabă și ne dă povață totodată: „De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? Sau cum poţi să zici fratelui tău: Frate, lasă să scot paiul din ochiul tău, nevăzând bârna care este în ochiul tău? Făţarnice, scoate mai întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău”. (Sfânta Evanghelie după Luca, Predica de pe munte).
Deunăzi a venit să ne dea lecții de cinste și corectitudine cel mai cinstit și mai anticorupt premier: Mark Rutte. Și ne-a certat, de față cu anticoruptul cu 6 case, mare parte obținute prin fals, parțial pierdute la onorata instanță. Ne-a declarat ritos că ţara sa, Olanda, „are îngrijorări cu privire la statul de drept din România”, care ar fi „fundamentul proiectului european”. A uitat să menționeze că statul de drept nu înseamnă ce înseamnă la el în țară, ci ceea ce spun diverse persoane fizice sau juridice, finanțate din surse de proveniență sorosiștă că ar însemna.
Cum s-ar putea tolera într-un stat de drept o așa grozăvie? Adică directorul financiar al ING, Koos Timmermans, a demisionat, după ce colosul bancar a fost amendat cu 775 de milioane de euro pentru spălare de bani, în cadrul unui acord convenit cu procuratura din Olanda. Adică pentru niște sume uriașe spălate de un olandez nu se lasă cu zeci de ani de pușcărie, cum este la noi pentru abuz în serviciu? Și altă sancțiune drastică se pare că s-a aplicat celor ce aprobau aceste comportamente infracționale: după dezvăluirea acordului de închidere a cazului legat de spălarea de bani, pe 4 septembrie, banca a anunțat că membrii consiliului de administrație nu vor primi bonusuri în 2018.
Nu, că așa este statul de drept: speli miliarde de bani negri și iei amendă sau rămâi fără bonusuri. Nu citești legile ca procurorii români și „îmbogățești” niște necunoscuți, degeaba, că așa scria în lege, cam 15 ani de închisoare este pedeapsa care ți se potrivește. Da, cam astea sunt lecțiile pentru babuini: vrem stat de drept, dar numai pentru căței! Și încă o chestiune, de fapt chiar două: pe director îl cheamă Timmermans (oare ce vom afla în curând despre rudele sale?) iar în România dacă faci intervenții pentru orice (chiar la președintele țării) pentru șantiere, corvete și alte minunății se cheamă faptă de corupție: trafic de influență.
Și să nu uit: cea mai mare parte a europarlamentarilor români, inclusiv cei ai PSD, au votat în Parlamentul European pentru suspendarea votului Ungariei. Și noi luptăm în Parlamentul European pentru independență și împotriva abuzurilor fix până la ușa studiourilor TV: în politica externă negociem tot, inclusiv principii. Ne ploconim la Înalta Poartă și ne fălim ca niște cocoși în țară cu vitejia noastră. Am dat dovadă odată în plus, noi românii, cu mici excepții notabile, că nu avem verticalitate și că îndrăznim să judecăm cu tupeu un stat demn, care a căzut pradă acelorași interese meschine ale europenilor. Că și pentru că știu ce ne poate pielea niciun stat nu ne cere prietenia și nu se încrede în noi: vedem paiul din Ungaria și bârna din ochii noștri nici prin cap nu ne trece să o zărim.
Când vom avea nevoie de Ungaria în Europa să ne apere de abuzuri și de sancțiuni, să ne punem pofta în cui: ne vor arăta ce bârnă aveam în ochi!
Recomandările noastre
