Miercuri și joi s-a prăbușit prețul petrolului pe piața globală. O situație care a adus prețul de la maximum din ultimii patru ani atins la o scădere cu 30%, după care cu alt regres de 2% numai joi. A scăzut dramatic, deci, prețul petrolului Brent, refereințialul occidental pentru întreaga piață. Un minim la 52 USD pe barilul de petrol, de la 85 USD, minimum din ultimele 13 luni. Și acest lucru în momentul în care au intrat în vigoare și sancțiunile definitive, la 6 luni de la retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și rientroducerea deplină a sancțiunilor, inclusiv asupra firmelor energetice și exportului de petrol.

Ce s-a întâmplat? Toată lumea aștepta o nouă creștere bruscă a prețurilor. O parte din explicație vine de la reacția de bucurie pe Twitter a lui Donald Trump, care anunță scăderea și o consideră un cadou de Thanksgiving oferit lumii întregi, ca un fel de tăiere a taxelor generale ale lumii: „Mulțumim Arabia Saudită!” scrie președintele SUA. E o formula politică utilă în comunicare, ajută și Arabia Saudită, și SUA în dificultățile de imagine create de cazul Kashoggi, a jurnalistului ucis cu bestialitate și dezmembrat în Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul. Însă realitatea e ceva mai complicată.

Mai întâi, e adevărat că Arabia Saudită și OPEC au crescut producția la cererea SUA, saudiții fiind singura țară cu capacitatea de a crește brusc și sustenabil producția, pentru a compensa ieșirea de pe piață a Iranului. Pe de altă parte, responsabilul principal rămâne SUA. Asta pentru că un număr de state au primit o dispensă de 6 luni pentru a tăia complet achizițiile de petrol de la Iran, ceea ce a ușurat echilibrarea. Apoi, pentru că o mare parte a fost compensată chiar de SUA, care a ajuns acum puțin timp, grație petrolului de șist și tehnologiei fracturării hidraulice, primul producător de petrol și gaz din lume, în fața Arabiei Saudite și a Rusiei, pentru prima dată din 1973. Azi produce peste 2 milioane de barili de petrol pe zi, și producția crește sustenabil pentru a noua lună succesiv, care echilibrează presiunea.

Mai există totuși și alte două explicații alternative, sau mai exact complementare. Mai întâi, e vorba și de prăbușirea cererii de petrol. Într-adevăr, încetinirea globală prognozată - de la 2,9% creșterea din 2018 la 2,5% preconizările pe anul viitor la nivel global - arată dificultăți economice, căderea în criză și, în consecință, căderea cererii globale.

Apetitul global pentru petrol a făcut ca, dacă în SUA consumul este foarte robust – datorat cu precădere blocării politicii împotriva încălzirii globale a lui Barack Obama și ieșirea din acordurile de la Paris realizată de Donald Trump, cererea în Europa și statele asiatice să scadă în mod relevant, în timp ce există o limitare majoră a cererii în India, Brazilia și Argentina în special din cauza creșterii anterioare bruște a prețurilor din aprilie-mai respectiv a crizei de lichidități și monedelor slabe, peste care înscriem și problemele economice majore ale acestor state, fapt care a dus la căderea cererii. Și prețurile cad pe toate bursele. 7% la bursa din New York joi și un indice bursier Dow Jones care a scăzut cu 552 puncte.

Deci o altă explicație relevantă a prăbușirii prețurilor petrolului, într-o perioadă când acțiunile politice ar fi trebuit să-l arunce în aer, o reprezintă recesiunea ce se anunță și alunecarea spre criză economică globală. Un averisment complicat, care vine și de la Agenția Internațională de Energie, și de la analiza energetică de la Goldman Sachs. Reacția OPEC nu ar trebui să întârzie, dar reasigurarea piețelor pe intervenție la tăierea producției de petrol nu afectează încrederea generală și nici nu implică o relansare economică ce are alte criterii de validare.

În al treilea rând, o altă explicație ce se conturează tot mai mult vine de la un proces rampant, care e în evoluție și se referă la încheierea epocii petrolului, în general a hidrocarburilor. Într-adevăr, reducerea apetenței pentru petrol a Europei vine și din îmbrățișarea opțiunilor pentru energiile regenerabile și curate, respectiv a reducerii emisiilor de bioxid de carbon. Ori aici sensul încheierii epocii petrolului și mersul spre energie electrică produsă din surse curate pare să fie ireversibil, ba chiar spre stabilirea unui termen la orizont pentru această perspectivă.

În plus, reducerea prețului petrolului nu e neapărat cea mai mare fericire economică. Din contra. Numai în Statele Unite scăderea prețului petrolului și a benzinei la pompă a dus la scăderi majore a numărului locurilor de muncă și creșterea numărului de falimente mai ales în state precum Texas, Dakota de Nord, Olahoma. Deci o parte a americanilor și industriilor din domeniu sunt afectate și trebuie să se restructureze sau să investească în noi domenii energetice pentru a se menține pe piață.