Punctul culminant al Summitului Consiliului European a fost momentul apariției Declarației de la Sibiu. Toți jurnaliștii străini au intrat în direct și au dat fuga la corturi să transmită angajamentul pe care l-au luat cei 27 de lideri europeni pentru și în numele popoarelor. Pentru România, punctul dezolant a fost momentul declarației făcute de premierul Olandei Mark Rutte. Acesta nu s-a simțit dator cu un gest de curtoazie față de gazde și a fost franc: România nu este pregătită și nu intră în spațiul Schengen. În rest, atmosfera summitului a fost marcată de fericirea lui Klaus Iohannis, de politețea rece a liderilor. Și de măsuri de securitate extreme, dar specifi ce unor astfel de evenimente.

Covor roșu și un Klaus Iohannis cu gura până la urechi în așteptarea liderilor europeni. Desigur, până să sosească înalții oaspeți, președintele nu a pierdut ocazia să lanseze câteva atacuri la adresa puterii și a oamenilor răi „care vor să se situeze deasupra legii” și a făcut campanie electorală pentru referendum. „România este o ţară profund europeană şi aşa va rămâne şi în viitor, iar pentru asta contează şi votul pe care îl veţi da la referendum. Este vot - votul la referendum - pentru viitorul european al României”, a declarat președintele în timp ce bătea ușor nervos din picior. El a ajuns la timp, însă oaspeții au venit în funcție de cum a aterizat fiecare.

Premierul Olandei ne-a dat o palmă peste ochi

În ținuta caracteristică, pantoloni și jachetă verde, cu o coafură neglijentă, cancelarul Angela Merkel a trecut în revistă coloana de jurnaliști care se înșirau pe zeci de metri. Merkel a dat câteva declarații politicoase, s-a declarat fericită că a ajuns la Sibiu. „Chiar dacă avem opinii diferite, vom căuta viitorul comun, vrem să luăm măsuri să menţinem securitatea, bunăstarea, dar ne intresează să şi păstrăm valorile europene şi să le promovăm în afara Uniunii Europene”, a declarat ea. Un jurnalist din spate a întrebat-o, în germană, dacă aspiră la șefia Comisiei Europene. A dat din cap, dar nu a răspuns.

Președintele Franței, jovial și elegant, s-a jucat cu camerele de luat vederi. S-a oprit în fața mai multor grupuri de jurnaliști și a fost extrem de vorbăreț. A invocat pericolul curentului naționalist, a somat Statele Unite să își redefinească poziția în ceea ce privește schimbările climatice și a adus în discuție necesitatea reducerii emisiilor de carbon până la zero. Macron are un nou partid, Republique en marche, cu care vrea să formeze un nucleu în Parlamentul European. A evitat să vorbească despre un candidat la președinția Comisiei Europene, dar se știe că rolul lui în desemnarea acestuia este foarte mare. A adus în discuție și un subiect sensibil pentru România, protecţia frontierelor Europei, apărarea zonei Schengen.

Premierul Olandei, Mark Rutte, a fost foarte tranșant: a declarat că România nu a făcut niciun progres, dimpotrivă face pași înapoi în ceea ce priveşte respectarea statului de drept şi a democraţiei, că nu este pregătită pentru aderare. „Când vă veţi conforma tuturor regulilor, statul de drept, democraţia, mai discutăm. Nu mergeţi în direcţia corectă în acest moment”, a declarat sec Rutte.

Pe Juncker l-au lăsat șosetele

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a fost pus pe șotii. Și-a ridicat șosetele în văzul lumii, dar avea, de această dată, pantofii de aceeași culoare. „Apropo, de ce vorbim în engleză? Toată lumea înţelege engleza, dar nimeni nu înţelege Anglia”, a spus el. Juncker declarase recent că a ales Sibiul ca loc al Summitului deoarece Iohannis este singurul vorbitor de luxemburgheză veche și adoră să converseze în această limbă.

La bine și la greu, ca la altar

În unanimitate, cei 27 de lideri europeni au adoptat Declarația de la Sibiu:

● Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.

● Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.

● Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.

● Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.

● Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante. Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.

● Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală. Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.

● Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și realiza obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile.

● Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni. Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.

● Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea pașnică și în puterea coercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali. Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți.

● Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.