Poporul votează, matematica alege câştigătorii

După un an de dispute pe tema votului uninominal, politicienii au ajuns la un compromis, menit să amestece votul direct al alegătorilor cu interesul partidelor de a-şi asigura o reprezentare proporţională cu numărul de voturi.

Forma finală a legii adoptate luni de Camera Deputaţilor a fost, în linii mari, rezultatul compromis între PSD şi PNL. Cele două partide au calculat că, pe un sistem uninominal simplu, PDL ar putea câştiga mai multe mandate decât media de 30% a partidului şi au anunţat în consecinţă. Practic, politicienii au reuşit să ofere alegătorului român satisfacţia renunţării la votul de listă şi posibilitatea de a pune ştampila pe candidaţi „în carne şi oase“ atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor. Ulterior, desemnarea câştigătorilor nu mai are o legătură directă cu opţiunile exprimate la urne. Repartizarea mandatelor nu reflectă fidel rezultatul votului

După exprimarea voturilor, Biroul Electoral Central (BEC) începe numărarea voturilor şi repartizarea mandatelor în funcţie de scorul fiecărui partid. „Prin acest sistem, nu poporul îşi alege reprezentanţii, ci nişte sisteme matematice“, a sintetizat inspirat deputatul UDMR, Marton Arpad. Practic, BEC adună voturile tuturor candidaţilor unui partid dintr-un judeţ şi stabileşte numărul de mandate. Vor intra direct în parlament doar cei care au 50%+1 voturi.

Cei care au, de pildă, 49,9% vor intra într-o procedură complicată de redistribuire. De altfel, chiar autorii sistemului recunosc că unul din punctele slabe îl reprezintă „posibilitatea obţinerii de mandate de către unii candidaţi care nu sunt plasaţi pe poziţia 1 în colegiul uninominal respectiv“. Pe cale de consecinţă, vor fi şi candidaţi plasaţi pe primul loc, care nu vor intra în parlament. O altă prevedere controversată a legii a fost legată de aşa-numitul prag alternativ.

Cea mai mare voce a României. A fost adulată în toată lumea, dar a murit în sărăcie şi uitare

Renunțarea la ora de vară, hotărâre istorică. Argumentele din spatele deciziei

UDMR ar fi dorit micşorarea pragului electoral de la 5% la 3%, dar liberalii nu au vrut să facă un asemenea pas, anticipând că va genera reacţii negative în mass-media. În cele din urmă a fost introdusă o portiţă: o formaţiune poate intra în parlament dacă obţine primul loc în 3 colegii la Senat şi 6 la Camera Deputaţilor. Interesant este că în acest caz nu este nevoie ca respectivii să obţină jumătate plus unu din voturi, e suficient să fie primii clasaţi. NECONSTITUŢIONAL

Satisfacţie pentru baronii locali

Atunci când a fost vorba de preşedinţii de consilii judeţene (CJ) s-a ajuns la un compromis PSD-PDL. Liberalii au cerut introducerea într-o lege separată. Pe de altă parte, majoritatea politicienilor au recunoscut că prevederea despre şefii CJ are cele mai multe şanse să „pice“ la Curtea Constituţională. Dacă va intra în vigoare, procedura va fi extrem de simplă: cine obţine mai multe voturi ajunge preşedinte al consiliului judeţean. Această prevedere este menită, în principiu, să evite situaţiile întâlnite în trecut, în care preşedinţii consiliilor judeţene erau aleşi de consilieri. Procedura a provocat numeroase scandaluri, presa relatând că voturile aleşilor locali ar fi fost oferite în schimbul unor sume consistente de bani.

1. La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, România va fi împărţită în 42 de circumscripţii electorale, echivalente celor 41 de judeţe şi municipiului Bucureşti. 2. Fiecare circumscripţie electorală (judeţ) va fi împărţită în colegii uninominale, pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Numărul colegiilor este egal cu numărul de mandate de senatori şi deputaţi dintr-un anume judeţ. Norma de reprezentare este 1 senator/160.000 de locuitori şi 1 deputat/70.000. Cel mai probabil vor fi 135 de colegii pentru Senat şi 330 pentru Camera Deputaţilor. Exemplu: într-un judeţ cu 700.000 de locuitori vor fi 4 colegii pentru Senat şi 10 pentru Camera Deputaţilor. 3. În ziua votării, alegătorul pune ştampila pe un singur candidat la Senat şi un singur candidat la Cameră. 4. În faza următoare, Biroul Electoral Central (BEC) începe repartizarea mandatelor de parlamentar partidelor care au depăşit fie pragul electoral de 5%, fie pragul alternativ, câştigând 3 colegii uninominale la Senat şi 6 la Cameră. 5. Comisia de Cod electoral a realizat o simulare pentru alegerea deputaţilor în judeţul Iaşi, circumscripţie împărţită în zece colegii. Potrivit acestei simulări, metoda de repartizare a mandatelor este următoarea: se adună numărul de voturi pe care fiecare partid în parte l-a obţinut în judeţ. Raportând numărul de voturi al fiecărui partid la norma de reprezentare de la Camera Deputaţilor (1 deputat/70.000 de locuitori), se ajunge la concluzia că PSD a câştigat 4 mandate de deputat (pentru că a obţinut 280.000 de voturi), PDL - 3 (210.000 de voturi), PNL - 2 (140.000 de voturi) şi PRM - 1 (70.000 de voturi). Intră automat în parlament candidaţii fiecărui partid în parte care au obţinut, în colegiile uninominale în care au candidat, 50%Σ 1 din voturi. 6. Celelalte mandate, care nu au fost câştigate prin vot direct, intră într-un sistem de redistribuire complicat. La nivelul judeţului Iaşi se constituie o listă pe care vor fi trecuţi candidaţii fiecărui partid, în ordinea descrescă toare a voturilor obţinute. Se atribuie mandate celor mai bine plasaţi candidaţi, din partidele care au dreptul la mandate.