Speranţa de viaţă a africanilor s-a redus în medie cu 3,1 ani, iar în unele ţări între 4,5 şi 7,3 ani - este cazul statelor Ciad, Sierra Leone, Republica Centrafricană, Nigeria şi Coasta de Fildeş.
În Europa, cele mai poluate state sunt cele din fostul bloc sovietic, în special Bulgaria, Ungaria şi România.
„Două treimi din decesele premature sunt imputabile poluării de origine umană, datorată în principal utilizării combustibililor fosili», remarcă Thomas Münzel. «Această proporţie merge până la 80% în cazul ţărilor bogate», şi adaugă: «5,5 milioane de decese anuale de pe întreg globul sunt potenţial evitabile”. Regiunile din lume cel mai puţin afectate sunt cele două Americi, Europa Occidentală şi de Nord şi micile state insulare.
Cifra de 8,8 milioane de decese premature pe an reprezintă dublul estimărilor OMS. «Impactul poluării atmosferice asupra maladiilor cardiovasculare şi a altor maladii non transmisibile a fost mult subestimat», dă asigurări Jos Lelieveld, subliniind că şi alte cercetări au ajuns la aceeaşi concluzie. Astfel, în China, numărul deceselor premature este de 2,8 milioane pe an, adică de două ori estimările OMS.
Ne puteți urmări și pe Google News
Poluarea aerului atacă vasele de sânge, conducând la o creştere a tensiunii arteriale, a diabetului, a AVC-urilor, la crize cardiace şi la insuficienţă cardiacă. „Conştientizarea faptului că poluarea aerului reprezintă un risc major pentru sănătate poate contribui la voinţa de a elimina progresiv combustibilii fosili - permiţând în acelaşi timp reducerea încălzirii climatice”, estimează Jos Lelieveld.
Pentru a evalua impactul poluării aerului asupra speranţei de viaţă, cercetătorii au aplicat datele din anul 2015 privind expunerea la microparticule (PM2,5) şi la ozon la modele care simulează procesele chimice din atmosferă şi interacţiunea lor cu poluanţii naturali şi artificiali, integrând datele epidemiologice furnizate de Global Burden of Disease. (RADOR)
Recomandările noastre
