Totuşi, acesta nu a putut lămuri cum a putut încheia acest contract fără acordul Consiliului General al Capitalei şi, când a fost întrebat dacă are nevoie de acordul aleşilor generali pentru a putea menţine acest serviciu şi la anul, şeful Poliţiei Locale a precizat că este nevoie de votul Consiliului.
În acest sens, aleşii generali vor decide, la începutul anului viitor, dacă poliţişti locali călarea vor mai ieşi pe străzi. Motivul: contractul va expira la sfârşitul acestui an.
Consilul General al Capitalei a decis formarea unei Comisii de vereificare a contractului prin care Poliţia Locală a angajat o firmă privată care a pus la dispoziţie cai şi călăreţi care au fost îmbrăcaţi în poliţişti locali şi mandataţi de Ion Ţincu să dea amenzi. Societatea, denumită Fandax, a încasat aproximativ 124.000 de euro pe an.
Comisia este formată din cinci membri consilieri generali şi va funcţiona imediat după sărbători. Totodată, Poliţia Română a demarat o anchetă privind legalitatea Serviciului poliţiei călare din subordinea poliţiei locale a Municipiului Bucureşti, care a fost externalizat către o firmă privată, a declarat prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei.
Inspectorii de muncă au constatat, la sfârşitul lunii noiembrie, că agenţii călare, angajaţi ai unei firme private, purtau insignele şi uniformele poliţiei locale ale municipiului Bucureşti.
“Agentul constatator este cel împuternicit, conform ordonanţei 2, cu atribuţii limitate să constate anumite fapte pentru că are pregătirea necesară. (…) Noi avem patrule mixte, avem agenţi de poliţie locală care însoţesc agenţii. Agenţii călare acţionează în numele nostru pentru acţiunile care depăşesc capacitatea unui agent pedestru”, a declarat Ion Ţincu.
El a mai spus că decizia ca agenţii călare să poarte uniforme îi aparţine şi a fost înscrisă prin contract, iar atunci când reprezintă instituţia trebuie “să fie dovedit”. Ion Ţincu a spus că instituţia nu este interesată doar de om sau de cal separat, ci de “unitatea mobilă, ca mijloc”.
“Decizia de a purta uniforme ale poliţiei locale îmi aparţine, am dat o decizie în acest sens şi s-a asumat prin contract. Pentru orice mandat trebuie să dai şi mijlocul. Dacă dai o reprezentare trebuie să te reprezinte cu ceea ce înseamnă portul uniformei şi însemnele. Acest lucru se întâmplă şi prin contractul pe care îl face armata sau Jandarmeria cu gradaţii proprii”, a spus directorul general al Poliţiei Locale.
El a precizat că agenţii “au dreptul de a purta uniformă, acest drept este dat de instituţia cu care au încheiat contract, de asemeni însemnele la fel şi exercită o parte limitată din atribuţiile acelei instituţii”
Ţincu: Poliţia Locală nu are statut special
Ion Ţincu a precizat că Poliţia Locală nu are un statut special şi că de multe ori agenţii acesteia sunt “confundaţi” cu structuri la nivel naţional.  “Noi nu avem un statut special. Suntem confundaţi în ceea ce s-a spus până în prezent cu structuri la nivel naţional. Câtă vreme nu avem un statut special, nici nu atragem un regim anume asupra noastră. Noi acţionăm în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a bunurilor municipalităţii Bucureşti. Suntem înfiinţaţi pentru municipiul Bucureşti. Uniforma şi însemnele noastre sunt pentru municipiul Bucureşti”, a arătat Ion Ţincu.
Directorul general al Poliţiei Locale a mai spus că actualul contract se finalizează pe 31 decembrie urmând ca după aceea Consiliul General să facă o evaluare şi o analiză a rezultatelor şi apoi se va stabili dacă este cazul să se menţină serviciile. “Acest contract face parte din categoria serviciilor de siguranţă publică, este conform prevederilor ordonanţei 34 de achiziţii. Contractul se finalizează pe 31 decembrie cu o evaluare şi o analiză a rezultatelor tocmai pentru a decide Consiliul General dacă reglementăm în sensul menţinerii serviciilor sau nu. Se va vedea dacă acest serviciu este necesar, dacă securitatea cetăţeanului este mai bună sau mai rea”, a mai spus Ion Ţincu.
Potrivit directorului Poliţiei Locale, cuantumul amenzilor aplicate de agenţii Poliţiei Locale – atât agenţii călare, cât şi ceilalţi agenţi – se ridică la aproximativ 4,2 milioane de lei din care s-au plătit aproximativ 60%. Banii se duc fie la bugetul de stat, fie la bugetul local.
Ion Ţincu a mai spus că numărul amenzilor aplicate de Poliţia Locală, per total, a crescut cu peste 40% de când au apărut poliţiştii călare, întrucât mobilitatea lor pe stradă este mult mai eficientă decât aceea a unui echipaj de poliţie care acţionează cu un autoturism.
Citiţi şi:

  • Anchetă penală şi comisie municipală de verificare în cazul scandalului “poliţişti locali falşi”
  • CONTROL. Poliţiştii călare, bodyguarzi îmbrăcaţi ilegal în uniformă