Poliţia Română a dispus, anul trecut, de resurse minime, limitate de constrângerile bugetare. Deși bugetul anului 2013 a fost mai mare decât cel din 2012, doar 6% din suma necesară a fost alocată pentru investiții.

Bilanțul pe anul 2013 prezentat, ieri, de Poliția Română arată că investițiile necesare desfășurării unei activități eficiente erau cifrate la 402.366 lei. Cu toate acestea, din banii alocați la buget s-au asigurat doar 24.153 lei, ceea ce înseamnă 6% din necesar. Majoritatea sumelor au fost destinate cheltuielilor de personal. În aceste condiții, arată Poliția Română, principala resursă a fost polițistul. Bugetul alocat Poliţiei Române în anul 2013 a crescut cu peste 12%. Totuși, la finele anului 2013, au fost înregistrate obligaţii de plată neachitate, cum ar fi restanţele drepturilor de echipament ale poliţiştilor. Au murit 58 de polițiști

Așa cum arată raportul de evaluare a Poliției Române, la sfârşitul anului 2013, în Poliţia Română îşi desfăşurau activitatea 55.844 de angajaţi, cu 452 mai mulţi decât în anul 2012, creştere datorată încadrării promoţiilor, precum şi politicii de resurse umane adoptate.

Vârsta medie a poliţistului român este de 38 de ani. De asemenea, numărul femeilor poliţist, dar şi al poliţiştilor de altă naţionalitate decât cea română a crescut.  Din nefericire, în anul 2013, au decedat 61 de angajați ai IGPR- 58 de poliţişti şi 3 angajaţi civili.

Numărul recompenselor acordate pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu a crescut cu 33%, iar faptele de corupţie comise de poliţişti au scăzut semnificativ, cu peste 16%. De altfel, raportat la numărul de personal, numărul acestora reprezintă doar 0,2%.

Acest lucru a fost realizat şi pentru că a crescut exigenţa faţă de un eventual comportament neadecvat al poliţiştilor.

Parc auto pe jumătate

Din punct de vedere logistic, în continuare gradul de dotare al parcului auto reprezintă doar aproximativ 49% din necesar, dintre care peste 90% a îndeplinit normele legale de scoatere din funcţiune.

În cursul anului 2013, s-a reuşit achiziţionarea a 119 mijloace de transport, respectiv 50 de autospeciale prin programul RABLA şi 69 de autovehicule ca urmare a atragerii de către Poliţia Română a fondurilor nerambursabile.

Şi în ceea ce priveşte mijloacele de transport navale, Poliţia Română are asigurat doar 31% din necesar, iar peste 77% din ambarcaţiuni au norma de serviciu îndeplinită. Aproape 300 de sedii de Poliție au fost revendicate

Referitor la patrimoniul imobiliar, Poliţia Română are în administrare peste 3.200 de imobile. Dintre acestea, 258 de sedii de poliţie au fost revendicate, fiind restituite 110 imobile.

Valoarea totală a lucrărilor de investiţii necesare consolidării, reparării şi modernizării imobilelor aflate în administrare este de peste 400.000.000 de lei. Bazele de date, accesate de 12 milioane de ori

Poliţia Română este unul dintre principalii furnizori de date şi informaţii din sectorul de ordine şi siguranţă publică. Astfel, structurile de comunicaţii şi informatică au asigurat buna funcţionare a uneia dintre cele mai mari şi mai complexe reţele de calculatoare din România.

Bazele de date ale Poliţiei Române au fost interogate de aproximativ 12 milioane de ori, numai în cursul anului trecut. Soluția ieșirii din impas: atragerea de fonduri europene

În condiţiile bugetului alocat, atragerea fondurilor nerambursabile a fost şi este un obiectiv prioritar al Poliţiei Române.

În anul 2013 s-au desfăşurat activităţi de gestionare a fondurilor europene nerambursabile în 49 de proiecte, în valoare totală de peste 63 de milioane de euro.

De asemenea, suntem parteneri cu alte state în 33 de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile. Aproape 1,5 milioane de apeluri la 112

Activitatea poliţiei s-a axat, în principal, pe prevenirea infracţionalităţii şi întărirea gradului de siguranţă în cadrul comunităţii.

Pentru prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, Poliţia Română a realizat sute de mii de intervenţii, inclusiv la apelurile de urgenţă 112, şi a desfăşurat foarte multe acţiuni, misiuni şi verificări, în majoritatea cazurilor în condiţii dificile.

Astfel, s-a reuşit salvarea a peste 5.000 de persoane, au fost aplanate peste 200.000 de stări conflictuale şi rezolvate sute de mii de petiţii şi reclamaţii ale cetăţenilor. Anul trecut, au fost înregistrate 1.453.523 de apeluri la 112. Siguranța cetățeanului: cea mai mare din ultimii cinci ani

În anul 2013 siguranţa cetăţeanului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani. Această valoare se regăseşte în statistici, dar şi în percepţia cetăţeanului, unul dintre cele mai importante criterii în aprecierea oricărei instituţii publice. În anul 2013, încrederea populaţiei în poliţie a atins o valoare de 55%, una dintre cele mai mari înregistrate în ultimii ani.

Acest lucru este confirmat şi de Eurobarometru 80 publicat în luna decembrie, care arată o scădere a percepţiei criminalităţii, la nivel naţional şi în plan personal. Criminalitatea judiciară, cea mai scăzută din ultimii zece ani Analiza evoluţiei fenomenului infracţional în România evidenţiază faptul că, 2013, este al doilea an consecutiv în care criminalitatea sesizată scade. Se situează aproximativ la nivelul valorii înregistrate în anul 2008, înaintea declanşării crizei economice.

De remarcat faptul că, pentru prima dată în ultimii 10 ani, criminalitatea de natură judiciară nu mai înregistrează creştere, ci o scădere importantă cu peste 9%. Crime și violuri mai puține Infracţiunile de mare violenţă (în această categorie sunt incluse omorul, tentativa de omor, pruncuciderea, lovirile cauzatoare de moarte, tâlhăria urmată de moartea victimei şi violul – victima sub 15 ani, ori urmat de moartea sau sinuciderea victimei), înregistrează o scădere cu 7% faţă de anul trecut.

Astfel, se înregistrează scăderi semnificative la aproape toate categoriile de fapte: omor (-17,2%), tentativa de omor (-7,8%), loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (-40,3%), tâlhărie cu moartea victimei (-60%). Important este faptul că toate aceste categorii de fapte prezintă scăderi şi în mediul stradal, unde au un impact deosebit asupra percepţiei siguranţei cetăţeanului.

Eficienţa poliţiştilor, coroborată cu buna colaborare cu unităţile de parchet, a condus la creşterea procentului de identificare a autorilor, astfel că, în dosarele penale de omor, acesta a fost de 97,3% faţă de 96,8% în anul 2012. Criminalitatea stradală: mulți infractpri prinși în flagrant

În urma eforturilor depuse de către Poliţia Română, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, infracţionalitatea în mediul urban, cea din mediul rural, precum şi criminalitatea produsă în mediul stradal, au scăzut. Pentru prima dată în ultimii 7 ani cunosc o scădere, una semnificativă (-18,7%), situându-se sub valorile înregistrate în anul 2007. De remarcat este faptul că 16,9% din totalul infracţiunilor stradale sesizate sunt surprinse în flagrant de poliţişti.

Criminalitatea stradală din România continuă să fie caracterizată de infracţiuni fără un pericol social deosebit, dar care creează o stare de disconfort şi nesiguranţă în rândul cetăţenilor, fiind mai mult specifică mediului urban (89%). Întoarcerea șefilor de post a condus la scăderea infracțiunilor de la țară

În mediul rural, dacă în anul 2012, în urma implementării “Concepţiei de eficientizare a activităţii structurilor Poliţiei Române din mediul rural” prin care s-a realizat transferul centrului de greutate de la secţiile de poliţie rurală la posturile de poliţie comunale, s-a reuşit oprirea creşterii fenomenului infracţional în mediul rural, în anul 2013, datorită continuităţii acestuia, criminalitatea a scăzut cu 5,4%, înregistrându-se scăderi pe aproape toate palierele, revenind aproximativ la valorile înregistrate în anul 2010.