Poarta Raiului din inima celor mai misterioși munți ai României. Ținutul dintre cer și pământ

Poarta Raiului din inima celor mai misterioși munți ai României. Ținutul dintre cer și pământsursa foto: Wikipedia

Puține locuri din România poartă un nume atât de potrivit precum „Poarta Raiului”. Așa este cunoscută zona din inima Munților Șureanu, acolo unde peisajele par desprinse dintr-o lume nepământeană, iar liniștea muntelui este întreruptă doar de vântul ce mângâie pădurile de molid. Priveliștile spectaculoase, legendele vechi și aerul de sfințenie care învăluie culmile i-au făcut pe mulți să spună că acesta este locul unde pământul se întâlnește cu cerul.

Un ținut plin de mituri și legende

Munții Șureanu, parte a Carpaților Meridionali, se întind între Valea Sebeșului, Depresiunea Petroșani și Munții Parâng, cu vârfuri care trec de 2000 de metri. Cel mai înalt este Vârful Șureanu, cu 2059 m. Localnicii povestesc că, în vremuri străvechi, aici s-ar fi aflat o poartă prin care sufletele drepților urcau spre cer. De aici și numele de Poarta Raiului – un loc învăluit într-o lumină aparte, unde „munții vorbesc cu Dumnezeu”.

O altă legendă spune că în apropiere, pe Muntele Godeanu, s-ar fi ascuns dacii după cucerirea Sarmizegetusei Regia. Se spune că marele preot Deceneu ar fi urcat pe aceste culmi și ar fi cerut zeilor să-i transforme în stânci pe cei care nu voiau să se predea romanilor. Astfel, munții ar fi devenit „veșnicii străjeri” ai spiritului dacic.

Istoria unui masiv străvechi

Munții Șureanu mai sunt numiți și „Munții Sebeșului”, fiind parte a lanțului Șureanu–Cindrel–Lotru. Geologic, sunt formați în mare parte din șisturi cristaline și calcare, ceea ce explică existența peșterilor, abrupturilor și platourilor line. În zona de nord-est se află ruinele cetăților dacice de la Grădiștea de Munte, parte din ansamblul Sarmizegetusa Regia, capitala Regatului Dac.

Drumul care urcă spre Poarta Raiului trece chiar pe lângă situl arheologic, transformând o simplă excursie într-o călătorie prin istorie. Nu e întâmplător că zona e considerată „ținutul sacru al dacilor” – aici se leagă mitul, legenda și realitatea.

Lacul Șureanu

Lacul Șureanu. Sursa foto: Wikipedia

Poarta Raiului,  locul unde timpul stă pe loc

Poarta Raiului nu este doar o denumire poetică, ci și o realitate turistică. Aflat la aproximativ 1800 m altitudine, în apropierea stațiunii Șureanu, acest platou oferă o panoramă de 360° asupra munților Cindrel, Lotru, Parâng și Retezat.

Când norii se aștern sub vârfuri și soarele răsare peste pădurile de brad, locul pare cu adevărat desprins dintr-o altă lume. De aceea, localnicii spun că „cine ajunge la Poarta Raiului, se întoarce alt om”.

Pe timp de vară, zona este ideală pentru drumeții, mountain-bike sau relaxare în aerul curat de munte. Lacurile glaciare – precum Iezerul Șureanu – adaugă un farmec aparte. Lacul, situat la peste 1800 de metri, este considerat „ochiul cerului”, iar legenda spune că în apele lui se oglindește sufletul muntelui.

Domeniul Schiabil Șureanu, „Elveția” din inima Transilvaniei

Iarna, Poarta Raiului se transformă într-un adevărat paradis al iubitorilor de zăpadă. Domeniul schiabil Șureanu, situat între 1.650 și 2.010 metri altitudine, este unul dintre cele mai spectaculoase și mai curate din țară.

Are peste 18 kilometri de pârtii, cu grade diferite de dificultate, între vârful Șureanu și lacul Iezer. Zăpada ține aici chiar și 5 luni pe an, datorită climatului rece și curenților de aer din altitudine.

Stațiunea dispune de instalații de telescaun și teleschi, iar peisajele alpine rivalizează cu cele din Alpii elvețieni. Mulți turiști numesc zona „Mica Elveție a Transilvaniei”, datorită aspectului neatins, fără aglomerația marilor stațiuni.

Cum ajungi la Poarta Raiului și Stațiunea Șureanu

Drumul spre acest colț de paradis pleacă din Sebeș (județul Alba) pe DN67C – Transalpina, până la Oașa, apoi se urcă spre Poarta Raiului pe un drum montan de aproximativ 20 km. Deși porțiunea finală este parțial neasfaltată, traseul este spectaculos, străbătând păduri dense, chei înguste și priveliști de neuitat.

Pe timpul iernii, accesul poate fi limitat de zăpadă, dar drumul este deszăpezit constant până la domeniul schiabil. În zonă există pensiuni, cabane și vile moderne, multe dintre ele cu vedere directă spre lacul Oașa sau spre vârful Șureanu.

Între cer, pădure și legendă

Munții Șureanu nu sunt doar o destinație turistică – sunt un loc care te face să înțelegi de ce oamenii le-au spus Poarta Raiului. Aici, timpul pare să se dilate, iar liniștea e o formă de rugăciune.

Cine ajunge odată pe culmile lor, printre brazi și nori, înțelege că raiul nu e un loc îndepărtat – ci poate fi chiar aici, între cer și pământ, în inima Carpaților.

Ce pot face turiștii în Munții Șureanu

Munții Șureanu sunt un loc unde fiecare anotimp are farmecul său. Vara, pădurile de molid și pajiștile alpine se umplu de miros de iarbă crudă și de zumzetul apicultorilor care își așază stupii la marginea drumului. Drumețiile, plimbările cu bicicleta sau pur și simplu relaxarea pe malul lacului Oașa sunt printre cele mai populare activități.

Drumeții și trasee montane

Roșia-Șureanu

Roșia-Șureanu. Sursa foto: Wikipedia

Cei care iubesc mersul pe jos pot urma poteci bine marcate care duc spre vârfurile Șureanu (2059 m), Aușel (2009 m) sau Pătru (2130 m). Traseele pornesc de la cabana Poarta Raiului sau de la lacul Oașa și oferă priveliști spectaculoase asupra Carpaților Meridionali. De pe culmile lor se pot vedea Munții Parâng, Retezat și chiar Făgărașii, în zilele senine.

Pe traseu se pot descoperi lacuri glaciare, cum e Iezerul Șureanu, aflat la peste 1.800 m altitudine, înconjurat de jnepeni și pajiști alpine. Vara, lacul are o culoare albastru-verzuie intensă și este considerat unul dintre cele mai frumoase din România.

Munții Șureanu nu înseamnă doar sport și aventură. Mulți vin aici pentru liniștea locului, pentru a se deconecta complet de zgomotul orașului. În apropiere se află și Mănăstirea Oașa, un loc de reculegere și rugăciune ridicat pe malul lacului cu același nume, la 1350 m altitudine. Atmosfera este una de pace profundă, iar călugării primesc pelerinii cu ospitalitate.

Excursii culturale și istorice

La mică distanță se află și Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a dacilor, aflată în inima Munților Orăștiei. Turiștii pot face o excursie de o zi pentru a vizita sanctuarele circulare și zidurile uriașe ale cetății. De asemenea, drumul trece pe lângă barajul și lacul Oașa, o capodoperă inginerească aflată la peste 1300 m altitudine, un loc perfect pentru fotografii sau picnicuri.

Cum se ajunge în Munții Șureanu

Accesul către Munții Șureanu se face cel mai ușor din orașul Sebeș (județul Alba). De acolo, se urmează DN67C – Transalpina, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, până la barajul Oașa. De la baraj, un drum montan de aproximativ 20 de kilometri urcă spre Poarta Raiului și Domeniul Schiabil Șureanu.

Pe timpul verii, drumul este accesibil autoturismelor normale, iar iarna se poate circula cu mașini echipate de iarnă sau 4x4. Deși ultimele porțiuni sunt parțial neasfaltate, peisajul compensează orice disconfort – păduri dense, serpentine spectaculoase și aerul tare al muntelui.

Cei care vin dinspre Sibiu pot urma traseul Sibiu – Șugag – Oașa – Poarta Raiului, iar dinspre Deva sau Petroșani se poate ajunge prin Hațeg și Orăștie, traversând Munții Orăștiei.

Stațiunile din Munții Șureanu și pârtiile de schi

Domeniul Schiabil Șureanu

Perla zonei este Domeniul Schiabil Șureanu, considerat unul dintre cele mai spectaculoase din România. Situat între 1650 și 2010 metri altitudine, oferă condiții excelente de schi, snowboard și săniuș. Zăpada persistă aici între decembrie și aprilie, datorită climei reci de altitudine. Domeniul are peste 18 kilometri de pârtii, pentru toate nivelurile de dificultate:

-Pârtiile Curmătura și Șureanu, pentru avansați

-Pârtiile Poarta Raiului și Sarmis, potrivite pentru începători

-Zone speciale pentru copii și școli de schi

-Instalațiile moderne de teleschi și telescaun, cabanele și priveliștea complet albă fac ca locul să fie comparat adesea cu o stațiune elvețiană.

 

1
1