Este oficial: dacă ajung la guvernare, PNL şi PSD renunţă la cota unică şi reduc TVA la 19% abia în 2016. Programul economic al USL are pe de o parte propuneri pe care specialiştii le cataloghează ca fiind realiste, dar pe de alta şi măsuri economice care se încadrează doar într-un discurs demagogic.

Una dintre măsurile care plasează de altfel PNL spre stânga este renunţarea la cota unică, în favoarea impozitului progresiv. Astfel, cei care câştigă până în 800 de lei ar fi impozitaţi cu 8%. Cine va câştiga între 800 şi 1.600 de lei ar plăti un impozit de 12%, iar ce depăşeşte 1.600 de lei ar fi impozitat cu 16%.

USL-iştii spun în programul lor că au ca obiectiv crearea a cel puţin un milion de locuri de muncă, prin reducerea costurilor muncii şi scăderea fiscalităţii: CAS scăzut cu cinci puncte procentuale pentru angajatori şi zero taxe pentru cine angajează în regim part time tineri sub 25 de ani sau persoane trecute de 55 de ani. PSD şi PNL propun şi o măsură realistă: TVA redusă la produsele de bază şi revenirea acestei taxei la nivelul de 16% în 2016, după patru ani de mandat.

Economiştii critică programul

Analiştii economici contactaţi de EVZ spun că programul economic anunţat, ieri, de USL arată bine pe hârtie, însă trebuie susţinut şi de un buget pe măsură. În plus, spun aceştia, USL-iştii vin şi cu măsuri fanteziste, precum crearea unui milion de locuri de muncă.

Mai mult, creşterea veniturilor bugetare ca pondere în PIB de la 32% la 38% nu este posibilă concomitent cu reducerea taxelor şi impozitelor, aşa cum este prezentată în program, dacă nu se găsesc alte soluţii de suplimentare a încasărilor. Apoi, angajamentul de reducere a evaziunii fiscale nu reprezintă pentru economişti o sursă credibilă de bani. "Este un compromis, o formulă care nu supără pe nimeni din punct de vedere electoral", a spus analistul economic Aurelian Dochia.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, nu comentează punctual programul USL, deoarece, cu şase luni înainte de alegeri, consiliul va analiza toate programele electorale şi va prezenta o evaluare. Singura precizare pe care o face este că "orice măsură care afectează veniturile şi cheltuielile bugetare în acest moment ar aduce atingere ţintei de reducere a deficitului bugetar şi nu este posibilă".

Lansare austeră

Fără fast, fără urale şi aplauze, fără şampanie. Aşa a fost lansat, ieri, programul economic al Uniunii Social-Liberale (USL). Ba mai mult, evenimentul, anunţat de săptămâni bune, a trecut mediatic în planul doi în momentul în care televiziunile de ştiri au îngălbenit ecranele cu scandalul corupţiei din vămi.

Aşa se face că singurul care a avut parte de un discurs transmis în direct la televizor a fost liderul PSD Victor Ponta, care s-a încălzit pentru postul de premier prezentând principalele măsuri ale programului economic. Discursul său însă ar fi putut lua un premiu pentru cea mai lungă expunere.

Deşi liderul socialdemocrat vorbea despre viziunea economică a PNL şi PSD pentru când vor ajunge la guvernare, în sală se auzea din când în când, şoptit: "Of, nu mai termină odată!". Invitaţii s-au mai înviorat, când Ponta l-a "corectat" pe omul de afaceri Dinu Patriciu, spunând că ziarul pe care îl patronează a criticat programul USL, fără să-l fi citit. Prezent şi el la prezidiu, fostul premier Adrian Năstase s-a străduit să mai anime atmosfera lâncedă de la lansarea programului USL. "Emil Boc şi-a dat demisia", a spus el imediat ce a ajuns la tribună. Colegii din sală i-au răspuns cu râsete timide şi aplauze plictisite.

COTĂ DIFERENŢIATĂ A IMPOZITULUI PE VENIT

  • 8% până la 800 de lei/lună
  • 12% pentru venituri de 800-1.600 de lei/lună
  • 16% peste 1.600 lei/lună

Odată cu introducerea cotei unice de 16%, în 2005, a crescut ponderea sumelor colectate din impozitul pe venit şi salarii. Dacă în 2004 era de 2,9% din PIB, în anul de criză 2009 a fost de 3,8% din PIB.

"La prima vedere, această măsură aduce pierderi bugetului de stat", comentează Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR). El spune însă că, dacă autorităţile ar lăsa mai multe venituri la dispoziţia populaţiei, "consumul s-ar redresa pe seama categoriilor defavorizate".

La rândul său, analistul economic Ilie Şerbănescu este de părere că, dacă Guvernul Boc ar fi abandonat cota unică de 16%, înlocuind-o cu un sistem progresiv cu limita maximă peste acest nivel, ar fi gestionat criza mai uşor, "fără bâlci, fără oameni în stradă", iar cei săraci ar fi fost loviţi mai puţin.

CREAREA UNUI NUMĂR DE 100.000 DE NOI LOCURI DE MUNCĂ

„Este o poveste. De unde? Din ce?”, se întreabă retoric Ilie Şerbănescu. Potrivit acestuia, statul nu are bani să creeze noi locuri de muncă şi, în lipsa unor noi mari investitori, nici mediul privat nu ar putea susţine acest proiect. „Este o măsură politică”, conchide analistul economic.

Reprezentantul mediului de afaceri, Cristian Pârvan, face o distincţie între locurile de muncă: pe perioadă determinată sau nedeterminată, part-time sau cu normă întreagă, pe salarii mari sau mici şi dacă este vorba de muncitori necalificaţi sau de specialişti. Însă „un milion de locuri de muncă bine plătite pe perioadă nedeterminată este deja poveste”, consideră el. Doar numărul de locuri de muncă nu înseamnă nimic, spune Pârvan. De ce un milion? „Pentru că 1.000 sau 100.000 nu impresiona pe nimeni”, conchide el.

REDUCEREA CAS CU 5 PUNCTE PROCENTUALE PENTRU ANGAJATORI

Această măsură ar reprezenta o veste foarte bună pentru companii, chiar dacă s-ar ajunge undeva la nivelul contribuţiilor sociale din 2008. Firmele spun că o asemenea măsură ar stimula angajările. Cristian Pârvan, de la AOAR, afirmă că măsura reducerii fiscalităţii pe forţa de muncă este cerută de mult timp de patronate. Iar potrivit analistului Ilie Şerbănescu, diminuarea CAS ar ajuta economia cu mult mai mult decât o reducere a impozitului pe venit.

"Poţi asigura încasări mai mari la buget dacă reduci CAS, deoarece oamenii fac evaziune în ceea ce priveşte salariile nu pentru că au cotă de impozitare de 16%, ci pentru că plătesc 44% la contribuţii sociale", explică Ilie Şerbănescu. Însă o reducere a CAS ar însemna, pe termen scurt, scăderea veniturilor la vistieria statului.

COTĂ REDUSĂ DE TVA LA UNELE PRODUSE: 9% INTRĂ ÎN BUGET, 15% ESTE DEDUS PRODUCĂTORULUI

Taxa pe valoarea adăugată este o sursă importantă de bani la bugetul statului. Orice reducere la acest nivel s-ar vedea imediat în scăderea veniturilor. În modelul propus de USL, nu se schimbă nimic pentru consumatori, însă producătorii au de câştigat. Această cotă redusă ar urma să se aplice pentru produse precum cereale, pâine, carne proaspătă, lapte, legume şi fructe proaspete. Analistul Ilie Şerbănescu este sceptic şi spune că avantajul pe care l-ar câştiga firmele româneşti ar putea fi însă umbrit de lipsa capacităţii de a gestiona un asemenea sistem. "În esenţă, nu e rău ca încasările de la consumatori să fie aceleaşi, dar să-l ajuţi pe cel care produce, nu pe cel care importă. Nu ştiu însă în ce măsură există mecanismele să se administreze acest sistem", explică el.

CREŞTEREA PONDERII VENITURILOR BUGETARE LA 38% DIN PIB

Analiştii economici se întreabă cu ce venituri va fi compensată reducerea de taxe şi impozite prevăzută în programul USL şi, mai mult decât atât, de unde va avea guvernul resurse suplimentare pentru creşterea veniturilor în PIB. Compensarea prin promisiunea de combatere a evaziunii fiscale nu este deloc convingătoare, spune analistul economic Aurelian Dochia.

"Toată lumea, când nu are soluţii concrete, vorbeşte despre combaterea evaziunii fiscale", susţine el. Potrivit acestuia, evaziunea fiscală nu se combate de la un an la altul, astfel încât a devenit "o marotă de ani de zile". În plus, analistul se declară sceptic şi în ceea ce priveşte sumele pe care combaterea evaziunii le poate genera, care, potrivit lui, nu au cum să reprezinte 6% din PIB. La rândul său, Cristian Pârvan spune că "dacă nu se va face nimic, nu se va întâmpla nimic", de aceea trebuie căutate soluţii concrete în acest sens.

PLATA ARIERATELOR STATULUI CĂTRE FIRME, UN TRATAMENT FISCAL EGAL ÎNTRE STAT ŞI CONTRIBUABIL

Aceste propuneri nu reprezintă o noutate, deoarece şi în prezent statul are obligaţia să-şi achite facturile către mediul privat. Iar tratamentul fiscal egal între stat şi contribuabil este statuat prin Carta contribuabilului, elaborată şi publicată de Fiscul românesc.

Problema este că egalitatea între stat şi companii se menţine doar la nivel teoretic, iar sistemul de penalităţi funcţionează, în marea majoritate a cazurilor, doar în ceea ce priveşte firmele. În timp ce firmei i se calculează penalităţi din prima zi de întârziere a plăţii taxelor, statul, când întârzie cu plăţile, nu achită penalităţi decât după procese şi luni de aşteptare. "Un tratament fiscal egal nu este şi nici nu va fi", comentează Aurelian Dochia. "Sunt cazuri când companiile câştigă, însă este un proces îndelung care nu este la îndemâna majorităţii firmelor", adaugă analistul.