Autorul articolului din revista Sexuality and Culture, foarte bine cotată în lumea academică, este un fost condamnat pentru răspândirea de imagini cu copii violați și torturați.

Un bărbat condamnat în 2006 pentru că a răspândit materiale pornografice prezentând copii violați și torturați a publicat un articol într-o importantă publicație academică, în care apără deschis actele sexuale dintre adulți și copii.

Articolul, care constă într-o serie de justificări pentru o faptă numită îndeobște abuz asupra copiilor, a fost acceptat spre publicare de către Sexuality and Culture, o revistă foarte bine cotată în lumea academică și editată de Springer Publishing Company.

Britanicul Thomas O’Carroll, membru al Partidului Laburist, care a fost încarcerat în două rânduri în Marea Britanie, susține în articolul său, citat de Life Site News, că:

„a) plăcerea sexuală obișnuită dintre un copil și un adult, ca ‘joc’, este permisă din punct de vedere moral”

și că

„b) relațiile sexuale copil – adult, mai ales când fac parte dintr-o relație mai profundă decât cea sugerată de cuvântul «joc», nu sunt neapărat ostile vieților trăite în spiritul celor mai înalte idealuri ci pot chiar ajuta la definirea și atingerea acestor idealuri.”

Articolul lui O’Carroll are titlul: „Inocența «Copilăriei» nu este un Ideal: Virtuți Etice și Sexul dintre un Copil și un Adult”.

„Ucenicia sexuală”

Autorul susține că actele sexuale etice nu trebuie neapărat să fie motivate de dragoste, ci pot fi pur și simplu manifestări ale dorinței egoiste, adăugând că „încercările de a condiționa sexul etic de dragoste au fost apreciate ca inconsistente din mai multe motive... Dorința fără dragoste, de exemplu, a fost descrisă ca egoistă și nechibzuită, însă acest lucru este lipsit de logică.”

O’Carroll evocă și „studiile” altor oameni de știință, care afirmă că există „de-a lungul copilăriei și adolescenței o nevoie continuă și în mare parte nesatisfăcută de intimitate corporală, inclusiv libera exprimare sexuală”, adăugând că „ucenicia sexuală și relațională poate fi învățată fără povara responsabilităților adulte, la fel cum, în mod tradițional, fetițele se pregătesc pentru maternitate jucându-se cu păpușile”.

Revista Sexuality and Culture este cotată pe locul 31 din 128 de publicații cu specialitatea „studii de gen”, potrivit Scimago Institutions Rankings.

 

Condamnat de două ori

O’ Carroll a fost închis de trei ori pentru infracțiuni legate de pedofilie. A petrecut doi ani în spatele gratiilor după ce a fost condamnat în 1981 pentru conspirație în scopul coruperii moralei publice prin intermediul grupului de activiști britanici „Pedophile Information Exchange”.

În 2002, el a petrecut după gratii nouă luni după ce a fost condamnat pentru importarea de pornografie infantilă din Qatar, dar condamnarea a fost până în final anulată și a fost eliberat înainte de executarea întregii sentințe.

A fost condamnat a treia oară în 2006 pentru că a creat și distribuit pornografie infantilă care includea imagini cu copii torturați, dar a executat numai doi ani și șase luni în închisoare înainte de a fi eliberat, spre consternarea poliției care a instrumentat cazul.

„Îmi vine să-i dau un pumn în gură!”

Moyra Greyland, autoarea a unei cărți autobiografice best-seller în care povestește suferințele prin care a trecut fiind crescută într-o casă cu părinți LGBT, care au abuzat-o sexual în mod repetat pe ea și frații ei, a declarat pentru Life Site News că articolul lui O’Carroll „mă face să-mi doresc să-i dau un pumn în gură”.

„E ca și când ar mânca un hamburger și ar pretinde că vacii i-a făcut plăcere”, spune Moyra. Ea subliniază că violatorii susțin în general că victimele lor își doresc cu adevărat activitatea sexuală impusă de ei, iar pedofilii nu fac excepție.

„Majoritatea violatorilor condamnați îți vor spune vechea poezie: ‘ea a vrut’. Dar ceea ce se întâmplă în realitate este că o persoană cu o putere socială mai mică este dominată de o altă persoană și, în loc să-și exprime neplăcerea sau suferința, persoana dominată trebuie pur și simplu să îndeplinească contractul social necesar pentru a nu-l supăra pe dominator obiectând, țipând sau fugind.”

Prea speriați pentru a țipa

Greyland adaugă: „Mulți copii îți vor spune despre astfel de experiențe că erau ‘prea speriați pentru a țipa’. Cu siguranță, pot afirma că așa este. Când un adult face ceea ce vrea el / ea, cine suntem noi să spunem unui adult ce trebuie sau nu trebuie să facă?”

Povestea Moyrei Greyland a atras atenția multora dintre fanii literaturii SF, dat fiind că mama ei este faimoasa scriitoare Marion Zimmer Bradley. Moyra arată că ideea de „consimțământ” pentru activitate sexuală la copil este o explicație standard folosită de părinții săi, care erau propovăduitori deschiși ai pedofiliei.

„Ambii mei părinți credeau în ideea că un copil poate consimți la activitatea sexuală și amândoi au scris despre asta. În realitate, spre deosebire de imaginația lor, cei ca noi, care încă mai trăim, suntem îngroziți de astfel de relații.”

„Soluția” sinuciderii

Și Moyra își continup cutremurătoarea mărturie: „Toți cei care suntem încă în viață fie am dorit să ne sinucidem, fie chiar am încercat. Mulți chiar au făcut-o. Sinuciderea ne permite să nu încălcăm contractul social de a fi drăguți cu adulții care ne fac rău.”

 

Farsa care a zguduit lumea academică. De râs

Sexuality and Culture a devenit ținta ironiilor lumii științifice în 2018, când a publicat un articol-farsă scris de trei oameni de știință, care au dorit prin gestul lor să demonstreze falimentul intelectual al publicațiilor specializate în „studii de gen”, „studii LGBT” sau alte teme similare ideologizate.

 Articolul avea titlul „Intrând pe ușa din spate: Combaterea homoisteriei, transisteriei și transfobiei prin utilizarea jucăriilor sexuale penetrative receptive”. După ce ce trei autori au dezvăluit că totul a fost o farsă, Sexuality and Culture au retras articolul. Autorii falsului studiu au declarat ulterior: „Ceea ce am dovedit (prin gestul nostru – n.r.) este uluitor... Folosind un ambalaj Corect Politic, cele mai absurde și oribile idei pot fi validate până la cel mai înalt nivel academic.”